Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Gjergj/Giorgio Basta – generalul-mercenar care a pus la cale asasinarea lui Mihai Viteazul, în 19 august 1601, pe Câmpia Turzii – se afla în slujba împăratului austriac Rudolf al II-lea. Astăzi, la „Dicționar”, un nume hulit în istoria românilor – Basta -, nume purtat și de generalul cu origini albaneze Gjergj/Giorgio Basta (1550-1607), aflat în slujba austriecilor în vara anului 1601, când a dispus, pe Câmpia Turzii, asasinarea lui Mihai Viteazul (1558-1601).
În vara anului 1601, în 19 august, la doar șase zile după Bătălia de la Guruslău (afluent al râului Zalău), armatele lui Mihai Viteazul și Giorgio Basta se odihneau într-o tabără la trei kilometri de Turda. Aliate în lupta câștigată împotriva nobilimii maghiare, cele două oștiri adăstau, la dispoziția comandanților. Contextul politic era unul complex: principat aflat la acea vreme sub suzeranitatea Imperiului Otoman, Transilvania era râvnită de austrieci, de unguri, de turci, de români – toți o doreau, toți urzeau și luptau, pe câmp deschis ori în culise, pentru această țară bogată de dincolo de păduri.
Mihai controla atunci Moldova, unde-l suise pe tron pe propriul fiu , Țara Românească, al cărei domn de drept era, și Transilvania, din poziția de „stăpânitor”, titlu validat pe calea armelor. Era, așadar, puternic. Prea puternic.
Jocurile de putere în echilibru fragil purtate de Mihai între curtea de la Viena a habsburgului Rudolf al II-lea și cea de la Constantinopol a turcilor otomani s-au destrămat în ziua de 19 august. La comanda împăratului papistaș, ori poate doar urmând propriile ambiții, generalul Basta a organizat uciderea lui Mihai Viteazul, faptă executată de un grup de mercenari valoni. Împrejurările asasinării domnului român sunt neclare, istoricii nepunându-se nici până astăzi de acord asupra filmului evenimentelor.
Cert e că ulterior mercenarul Basta a fost însărcinat/recompensat de habsburgi cu administrarea Transilvaniei, din poziția de vasal imperial. Rămășițele pământești ale lui Mihai n-au fost găsite nici până astăzi, doar capul presupunându-se că este îngropat la Mănăstirea Dealu, lângă fosta capitală a Țării Românești, Târgoviște. Scurtul răgaz (câteva luni în 1601) în care țările române s-au aflat sub același sceptru, unul românesc, s-a risipit, fiind nevoie de încă trei secole pentru a se reuși reunirea lor.
Odată lămurit (cât de cât) contextul istoric, să ne îndreptăm atenția spre numele celui păstrat în memoria culturală drept ucigașul lui Mihai Viteazul. Ce semnificație are așadar numele Basta? Distinsul etnolog Gheorghiță Ciocioi e la catedră: „Generalul imperial Giorgio Basta provenea dintr-o familie de origine albaneză.
Tatăl său, Demetrio Basta, era epirot albanez, refugiat în Italia după cuceririle otomane. Giorgio îi va păstra numele cu care venise din Epir. Ce semnificație are numele dat?
Acesta provenea dintr-o poreclă balcanică, păstrată mai ales în sârbă și croată (bastah), cu originea în greaca medievală (din grecescul βαστάζω/bastázō – «a purta, a duce»)”. Mai mult: „În vechea sârbă, бастах (bastah) se tălmăcește prin hamal, purtător de poveri, servitor care cară greutăți. Pluralul – бастаси (bastasi) – va da chiar numele unei localități: Bastasi (Bosnia).
Așezare de cărăuși (caravanieri) care semnau contracte în porturi pentru a transporta sare și țesături în interiorul Balcanilor. Cum Demetrio Basta trece drept «un nobile epirota», este posibil ca acesta să fi avut în subordinea sa mai multe caravane de negoț, ocupându-se cu cărăușia. Așadar, Basta nu e un nume italian, ci o poreclă din Balcani, ajunsă nume.
– Unul urât atât de români, cât și de maghiari, în epocă”. În continuare, un alt nume de legendă – Cotmeana. Ce semnificații poartă el?
„Mănăstirea Cotmeana este socotită a fi cea mai veche vatră monahală din Țara Românească păstrată până astăzi (1292).