Românii care au rămas în Marea Britanie după Brexit formează astăzi un grup diferit de cel din statisticile despre infracționalitate care încă stau la baza imaginii lor publice, susține Alin Busi, antreprenor care a angajat mii de români și moldoveni pe șantierele britanice. Într-un podcast apărut în 2026, el spune că românii sunt, după englezi și irlandezi, principala forță de muncă din construcții, deși comunitatea nu știe să își valorifice acest rol.
Busi nu neagă cifrele negative, dar contestă felul în care sunt folosite. Povestește despre o întâlnire în care un reprezentant consular a prezentat date despre românii aflați pe primul loc la infracționalitate sau întorși de la vamă. „Știm ce facem rău. Spune-ne cum am putea să îmbunătățim lucrurile”, a spus el, comparând situația cu a unui copil bătut pe stradă care e certat încă o dată acasă.
În opinia lui, partea grea a problemei ține de perioada de dinainte de Brexit, când veneau și oameni fără acte. Cei rămași din 2014 încoace ar fi, spune antreprenorul, rezultatul unei selecții: cine a comis infracțiuni nu mai are ce căuta acolo, iar ceilalți vorbesc engleză, au acte și lucrează. Pe șantierele firmei lui, cei fără acte nici nu ar avea acces.
Busi respinge și ideea, des întâlnită în comentariile online, că firmele românești din Marea Britanie își exploatează compatrioții. Potrivit lui, piața funcționează invers: o firmă românească trebuie să plătească cu circa 20% mai mult decât una englezească. Dacă un muncitor primește 250 de lire la o firmă britanică, pentru a-l convinge să vină trebuie să i se ofere 300. Același lucru l-ar fi auzit de la un antreprenor român cu 400 de dube la Londra, obligat să țină salariile peste cele ale marilor concurenți ca să-și păstreze șoferii.
Despre clasamentele care îi plasează pe români în fruntea tuturor relelor, Busi spune că nu le crede în totalitate și că există comunități cu probleme mai mari. Admite că au existat infractori români, dar refuză ca ei să definească 1,2 milioane de oameni. Mesajul lui final: românii să fie mândri de ceea ce sunt și să se sprijine între ei.
Sursă text și foto: Cluj1 — articolul original