România se află pe locul al patrulea în Uniunea Europeană la ponderea elevilor care studiază cel puțin două limbi străine, arată cele mai recente date Eurostat. Clasamentul a fost publicat la două zile după Ziua Europeană a Limbilor, marcată pe 26 septembrie. Rezultatul contează pentru că la acest indicator diferențele dintre statele membre sunt uriașe. Engleza a devenit aproape universală în școlile europene, așa că a doua limbă străină a ajuns să facă diferența între sistemele de învățământ.
Luxemburgul conduce detașat, cu aproape 8 din 10 elevi care învață cel puțin două limbi străine. Rezultatul e explicabil pentru o țară în care multilingvismul face parte din viața de zi cu zi. Distanța până la următoarele state e mare: Letonia are 41,4%, Grecia 35,5%, Danemarca 29%, iar Finlanda 28,6%. Media europeană e mult mai jos. În învățământul primar, doar 6,4% dintre elevii din UE studiau două sau mai multe limbi străine în 2024, față de 4,6% în 2014. Creșterea e reală, dar lentă. Poziția României ține în bună parte de programa școlară, care introduce a doua limbă străină încă din gimnaziu. În multe state occidentale, ea rămâne opțională sau apare abia mai târziu.
Engleza nu mai are concurență în școli. În 2024, 97,6% dintre elevii din ciclul secundar inferior din UE o studiau, aproape la fel ca acum un deceniu. Pe locul doi, la mare distanță, se află franceza, cu 30,3%. Urmează spaniola, cu 19,2%, și germana, cu 18,9%. Tabloul se schimbă de la o țară la alta. În Luxemburg, franceza e învățată de 82,6% dintre elevi, iar în Franța spaniola ajunge la 56,6%. Contează vecinătatea geografică, legăturile economice și, nu în ultimul rând, tradiția fiecărui sistem de învățământ.
Datele despre adulți arată cât de mult s-a schimbat Europa de la o generație la alta. Trei din patru europeni cu vârste între 18 și 69 de ani cunosc cel puțin o limbă străină. La tinerii de 18-24 de ani, proporția urcă la 87%. Jumătate dintre ei se descurcă în cel puțin două limbi străine, iar aproximativ 16% vorbesc trei sau mai multe. Școala e doar o parte a explicației. Generația Z a crescut cu rețele sociale, platforme de streaming și jocuri video în alte limbi, iar programe de mobilitate precum Erasmus+ au transformat studiul în străinătate într-o experiență obișnuită.
Un loc bun în clasament nu garantează însă că elevii chiar vorbesc fluent limbile studiate. Indicatorul Eurostat arată câți elevi învață două limbi străine, nu cât de bine le stăpânesc la final. Pentru România, adevărata miză e ca orele de franceză sau germană să ducă la competențe reale. Pe o piață a muncii europene tot mai deschisă, o a doua limbă străină poate cântări la angajare, la bursele de studii sau la mutarea în altă țară.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original