Camera Deputaților votează în această săptămână, în forul decizional, o propunere a USR prin care judecătorii și procurorii ar intra explicit printre persoanele care pot avea calitatea de avertizor în interes public. Proiectul, înregistrat ca PLX 458/2026, se află pe poziția a zecea pe ordinea de zi a plenului și completează articolul 2 din Legea nr. 361/2022. Senatul îl respinsese în vară, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ.
Inițiatorii sunt senatorii USR Simona Spătaru și Ciprian Rus, alături de deputații Oana Murariu, Stelian Ion, Alexandru Dimitriu și Dumitru Văduva. Propunerea este susținută cu semnătura mai multor parlamentari progresiști. În expunerea de motive, ei spun că vor „eliminarea oricărei interpretări” care ar scoate magistrații din sfera protecției europene. Practic, așa cum au explicat surse politice, ar fi vorba de un mecanism prin care magistrații să poată semnala încălcări ale legii fără riscul unor represalii profesionale mascate, precum transferuri, sancțiuni disciplinare abuzive sau evaluări subiective.
Legea nr. 361/2022 a transpus Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului, din 23 octombrie 2019, privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Tocmai aici apare punctul de dispută. CSM arată că domeniul material al legii, care reproduce fidel articolul 2 din directivă, nu cuprinde activitatea judiciară. Directiva vizează în principal domenii-cheie ale politicilor europene, precum achizițiile publice, siguranța transporturilor sau siguranța produselor.
Potrivit CSM, excluderea nu este întâmplătoare. În aviz, instituția susține că a fost avut în vedere specificul sistemului judiciar și nevoia de a proteja încrederea în justiție, element esențial pentru funcționarea ei într-un stat de drept. Altfel spus, argumentul USR că proiectul ar clarifica o ambiguitate este contestat de CSM, în opinia căruia legiuitorul european și cel român au lăsat deliberat activitatea judiciară în afara regulii.
Miza votului depășește o simplă completare tehnică. Dacă propunerea trece, România ar reglementa mai larg decât cere directiva, iar întrebarea care rămâne este cum s-ar delimita raportările făcute de magistrați de mecanismele interne ale sistemului judiciar, cum ar fi controlul disciplinar sau inspecția judiciară. Răspunsul va depinde de textul final și de felul în care se vor poziționa grupurile parlamentare, în condițiile în care Senatul a respins deja inițiativa.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original