Economia României va încheia 2026 cu o contracție de 0,4% a produsului intern brut, iar consumul privat va scădea cu 1,6%, potrivit ultimei prognoze a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), publicată marți, 3 noiembrie 2026. Estimările pentru piața muncii și pentru veniturile populației sunt mai slabe decât cele din primăvară, ceea ce face ca relansarea anunțată pentru 2027 să depindă în mare măsură de încetinirea inflației.
Cel mai vizibil se strică situația la salarii. Câștigul salarial mediu net lunar este prognozat la 5.517 lei în 2026, față de 5.571 de lei în exercițiul de primăvară. Ritmul de creștere nominală a coborât de la 5,8% la 4,8%, iar cu prețurile în urcare, salariul real ar urma să scadă cu 3,3%, aproape dublu față de scăderea de 1,9% estimată atunci. CNSP leagă încetinirea de costurile mai apăsătoare ale companiilor și de limitarea cheltuielilor de personal în sectorul public.
Pe piața muncii, numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 de milioane, cu 0,6% mai puțin decât în prognoza anterioară. Rata șomajului a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%, în acord cu perspectivele mai slabe ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.
Explicația comisiei pentru căderea consumului este simplă: puterea de cumpărare pierdută în prima parte a anului și efectele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară au limitat șansele de recuperare. Chiar dacă ritmul anual de creștere a prețurilor s-a temperat în a doua jumătate a anului, inflația ridicată a erodat în continuare veniturile reale. Românii au cumpărat mai puține bunuri nealimentare și mai puține servicii, iar facturile mari la energie și cheltuielile pentru strictul necesar au lăsat puțini bani pentru restul. Au resimțit asta comerțul și activitățile productive care depind de piața internă.
În primul semestru, potrivit datelor provizorii ale INS, PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 0,6%, pe fondul reducerii activității industriale și a unor categorii de servicii. Pentru întregul an, CNSP mizează pe o contracție mai mică, de 0,4%, datorită construcțiilor și agriculturii, dar și a unui efect statistic de bază favorabil cererii interne în a doua jumătate a anului. La comerțul exterior, prognoza arată exporturi de 100,4 miliarde de euro, importuri de 133,8 miliarde de euro și un deficit comercial de 33,4 miliarde de euro.
Pentru 2027, comisia consideră că premisa principală a relansării este atenuarea inflației, care ar permite câștigului salarial real să revină în teritoriu pozitiv și puterii de cumpărare să se îmbunătățească treptat. Scenariul depinde însă de două condiții: ca prețurile să încetinească efectiv și ca măsurile de consolidare bugetară să nu mai apese pe consum.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original