Nouă din zece crime comise împotriva jurnaliștilor rămân fără vinovați condamnați: 86% dintre cazuri nu au primit nicio rezolvare judiciară, potrivit celui mai recent raport UNESCO. Cifra a stat în centrul mesajului transmis luni, 2 noiembrie 2026, de Uniunea Europeană, cu ocazia Zilei Internaționale pentru Protecția Jurnaliștilor, când Bruxellesul le-a cerut partenerilor globali să investigheze atacurile asupra presei și să îi pedepsească pe cei responsabili.
Declarația comună este semnată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, și de comisarul pentru justiție, Michael McGrath. Cei trei susțin că presa liberă este una dintre puținele garanții ale democrației și ale statului de drept și, totodată, o armă împotriva manipulării. Ei avertizează că pericolul nu vine doar din zonele de război: jurnaliștii se confruntă tot mai des cu hărțuire online, supraveghere ilegală, presiuni economice și procese intentate cu scopul de a-i reduce la tăcere.
Datele citate arată însă că miza rămâne, înainte de toate, una de siguranță fizică. Raportul UNESCO numără 189 de jurnaliști uciși în lume în 2024 și 2025, cu 20% mai mulți decât în cei doi ani anteriori. Dintre ei, 127 au murit în zone de conflict, iar 50 în atacuri cu drone. Pentru 2026, bilanțul diferă în funcție de sursă: Federația Internațională a Jurnaliștilor vorbește despre 15 jurnaliști uciși de la începutul anului, în timp ce Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor contabilizează 34 de victime.
Uniunea Europeană își amintește și propriul rol în această ecuație. Mecanismul Protector Defenders, prin care oferă sprijin jurnaliștilor aflați în pericol, a ajutat din 2015 până în prezent aproape 13.000 de persoane, dintre care 686 numai anul trecut. Mesajul oficialilor europeni este că nu ajunge condamnarea publică a violențelor: fără anchete eficiente și fără vinovați aduși în fața justiției, impunitatea de 86% va continua să încurajeze noi atacuri.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original