Diferența dintre Leopard și tancurile sovietice: „E ca un Porsche sau un Lamborghini”Foto: Mediafax

Pentru un tanchist ucrainean care a trecut de la blindatele de concepție sovietică la tancurile germane Leopard, diferența se simte din prima apăsare pe accelerație. Militarul cu indicativul „Simba”, din Brigada 33 Mecanizată Separată, compară tancul occidental cu „un Porsche sau un Lamborghini” pus lângă vechile „T-uri”. Mărturia lui, publicată luni de ArmyInform, arată ce contează de fapt pe front: viteza, precizia și timpul foarte scurt în care un echipaj poate trage înainte să devină ținta dronelor rusești.

„Simba” spune că a știut de la început că unitatea lui nu folosește tancuri sovietice, ci Leopard. Cel mai mult l-au impresionat mobilitatea și acuratețea tirului, inclusiv la distanțe mari. Leopardul l-a numit, simplu, „un lunetist între tancuri”. Nu e doar o laudă de soldat pentru arma primită. Diferența vine din felul în care au fost gândite cele două familii de tancuri. Variantele moderne de Leopard 2 au sisteme de ochire și de control al focului făcute special pentru a găsi și a lovi precis ținte aflate departe. Acolo Occidentul a avut mereu un avantaj.

Pe hârtie, tancurile sovietice nu par mai slabe. T-64 și T-72, pe care armata ucraineană le folosește în continuare, au tunuri de 125 mm, mai mari decât tunul de 120 mm al Leopardului 2. Au și încărcător automat, așa că le ajung trei oameni în echipaj. Tancul german are nevoie de patru militari, fiindcă tunul se încarcă manual, și poate ajunge la aproximativ 68 km/h, în funcție de variantă. Sunt două școli diferite: una care economisește oameni și greutate, alta care pune accent pe precizie și pe protecția echipajului. Ucraina, care a primit de la aliații europeni atât Leopard 1, cât și Leopard 2, este practic singurul loc unde cele două filozofii se confruntă în luptă reală, la scară mare.

Cea mai importantă parte a mărturiei nu este însă comparația dintre tancuri, ci felul în care s-a schimbat munca tanchistului. Dronele FPV, pilotate în timp real prin imaginile transmise de camera de la bord, au făcut din orice tanc oprit o țintă ușoară. Echipajele trebuie să intre rapid în poziție, să tragă și să plece înainte să fie reperate. „Simba” povestește că uneori, după primele câteva proiectile trase, loviturile inamicului cădeau deja la 500 de metri de ei. În asemenea condiții, viteza unui Leopard nu mai ține de confort. De ea depinde dacă echipajul scapă sau nu.

Tot din cauza dronelor, tanchiștii ajung să facă mult mai mult decât să conducă un blindat. Înainte de armată, „Simba” a lucrat ca specialist în sisteme informatice. El spune că oamenii din unitatea lui pilotează acum și drone, inclusiv Vampire, o dronă ucraineană de mari dimensiuni folosită și pentru atacuri pe timp de noapte. Războiul l-a prins la academia militară. În prima zi a invaziei ruse din februarie 2022 a fost trimis în regiunea Kiev, apoi a ajuns comandant de pluton și a luptat pe direcția Harkov. Parcursul lui arată cum s-a schimbat războiul în acești ani: un tanc bun rămâne important, dar nu mai ajunge fără un echipaj care știe să folosească și dronele.

Sursă text și foto: Mediafax — articolul original

Scris de Ionut Andronesi

Redactor-șef Ziaro.ro. Coordonează redacția și stabilește ce știri regionale și naționale ajung pe site. Știrile sunt redactate cu ajutorul inteligenței artificiale, pornind de la sursele citate la finalul fiecărui articol.

Scrie un comentariu

Adresa de e-mail nu se publică. Comentariile cu linkuri pot aștepta aprobarea.