Piața pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a avut cel mai mare volum din acest an, cu excepția vârfurilor din februarie. Pentru ziua de livrare 28 septembrie 2026 s-au tranzacționat 62.552 MWh. Deși volumul a fost mare, energia nu s-a scumpit peste media continentală: prețul mediu a fost de 154,34 euro/MWh, în timp ce media europeană a zilei a fost de aproximativ 171 euro/MWh. Volumul mare nu a împins prețul în sus, iar asta e vestea bună pentru cumpărători.
Cristina Șetran, directorul general al OPCOM, spune că nivelul ridicat de participare contează mai mult decât cifra în sine. Operatorul bursei are peste 200 de participanți înregistrați pe piața spot. Potrivit Cristinei Șetran, o piață lichidă le permite companiilor să își ajusteze eficient pozițiile comerciale și ajută la formarea transparentă a prețului. Directoarea OPCOM consideră că rezultatul arată că PZU poate duce volume mari și că piețele organizate au un rol central în sectorul energetic românesc. Reprezentanții OPCOM adaugă că mecanismele bursei ajută atât producția în bandă, cât și integrarea regenerabilelor, pentru că piața poate reacționa mai repede la diferențele dintre cerere și ofertă.
Recordul are totuși un context: sistemul energetic trece printr-o perioadă dificilă. Seceta din bazinul Dunării a redus producția hidrocentralelor, iar reactoarele de la Cernavodă sunt oprite. Conducerea Transelectrica a explicat recent, la solicitarea Mediafax, că România a acoperit golul prin importuri rapide pe interconexiunile pieței unice europene. Când lipsesc două surse stabile, care în mod normal livrează mult și previzibil, furnizorii și marii consumatori trebuie să cumpere mai des pe termen scurt. Asta explică, cel puțin în parte, de ce a crescut activitatea pe PZU.
Lipsa centralei de la Cernavodă se vede imediat în cifre. În condiții normale, centrala operată de Nuclearelectrica asigură circa 20% din producția națională. Luni, la ora 17:00, producția nucleară era zero. Pe atunci, România producea 6.317 MW și consuma 5.480 MW, deci exporta 836 MW. Vântul a făcut diferența: eolienele livrau 2.802 MW, adică 44,37% din total. Urmau hidrocarburile cu 1.201 MW, fotovoltaicele cu 1.172 MW și cărbunele cu 733 MW. Hidrocentralele produceau doar 314 MW, sub 5% din mix, iar biomasa și instalațiile de stocare aveau ponderi sub un procent.
Tocmai această dependență de vânt și soare explică de ce piața spot devine tot mai importantă. Producția eoliană se poate schimba mult de la o zi la alta, iar balanța dintre import și export se poate inversa în câteva ore. Participanții au nevoie de un loc unde să-și corecteze repede pozițiile, iar un volum mare pe PZU arată că îl folosesc. Rămâne de văzut dacă prețul va rămâne sub media europeană după ce se termină ziua cu vânt puternic. Până la repornirea Cernavodei și revenirea debitelor pe Dunăre, sistemul rămâne vulnerabil. Pe lângă PZU, OPCOM operează piețe de gaze naturale și de certificate verzi, folosite de peste 800 de companii. Operatorul face și decontarea tranzacțiilor pe termen scurt și gestionează aproape 400 de acorduri de raportare în cadrul REMIT.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original