Deși anestezia generală se folosește de aproape două secole, medicii încă nu pot explica pe deplin cum „stinge” conștiența. Cercetările recente, prezentate de BBC, ajung la o concluzie neașteptată: studiind ce se întâmplă în creier când pacientul adoarme pe masa de operație, oamenii de știință pot afla mai multe despre cum funcționează conștiința. Pentru pacienți, miza e cât se poate de concretă. Chiar și în cazuri rare, unii își amintesc momente din timpul operației.
Cifrele arată cât de importantă a devenit această procedură. Timp de secole, oamenii erau operați, inclusiv amputați, în timp ce erau treji. Totul s-a schimbat în 1846, odată cu introducerea anesteziei generale. Astăzi, anual se fac peste 350 de milioane de intervenții chirurgicale sub anestezie generală. Substanțele folosite diferă mult între ele. Propofolul e printre cele mai utilizate, iar gaze precum xenonul se folosesc mai rar. Cu toate acestea, au în comun un lucru: perturbă comunicarea dintre neuroni. Imagistica prin rezonanță magnetică arată, în plus, o scădere generală a activității creierului. Rămâne însă neclar dacă pierderea conștienței înseamnă că întregul creier se „oprește” sau dacă procesul pornește din anumite zone.
Una dintre zonele studiate cel mai atent este talamusul, o structură aflată adânc în creier care face legătura între diferite regiuni. Activitatea lui scade foarte repede după administrarea anestezicului. Talamusul are un rol și în declanșarea și menținerea somnului. În experimente pe animale, stimularea unor zone din talamus a dus la trezire chiar în timpul anesteziei. Rezultate asemănătoare au fost raportate și la pacienți în comă. Dacă ele vor fi confirmate, talamusul ar putea deveni o țintă importantă pentru medicina terapiei intensive, nu doar pentru anesteziști. Deocamdată însă este nevoie de mai multe studii ca să se stabilească exact ce rol are.
Și mai interesant este că anestezia nu pare să producă aceeași stare la toți pacienții. Fenomenul numit conștientizare accidentală, în care pacientul își amintește ulterior secvențe din operație, este rar, dar a ridicat o întrebare importantă. Un studiu a descris pacienți anesteziați care puteau răspunde la comenzi mișcând mâna, deși nu aveau semnele obișnuite de trezire sau de durere. Pornind de aici, anestezistul Jaideep Pandit crede că ar putea exista o „a treia stare”, un nivel distinct de conștiență, diferit atât de starea de veghe, cât și de inconștiența profundă. Dacă ipoteza se confirmă, ar trebui revizuit chiar modul în care medicii verifică faptul că un pacient este cu adevărat „adormit”.
O altă direcție de cercetare privește ceea ce face fiecare creier unic. Când suntem treji, felul în care comunică între ele regiunile creierului este atât de specific încât poate ajuta la identificarea unei persoane, asemenea unei amprente. Echipa condusă de neurologul Andrea Luppi, de la Universitatea Cambridge, a arătat că sub anestezie generală aceste diferențe se estompează, iar creierele oamenilor ajung să semene mai mult între ele. Mai mult, activitatea cerebrală devine mai apropiată de cea observată la alte primate. O explicație propusă este că anestezia întrerupe comunicarea dintre zonele creierului care nu sunt conectate direct. Asta ar sugera că tocmai aceste legături indirecte stau la baza a ceea ce ne face diferiți, ca indivizi și ca specie.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original