Artista vizuală Adina Mocanu își petrece această toamnă în Turcia, unde lucrează pe parcursul unei luni întregi în trei contexte diferite ale scenei de artă contemporană: două bienale internaționale și o rezidență artistică. Participarea, care se desfășoară între 15 septembrie și 15 octombrie 2026, este susținută de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul. Proiectul arată că România își poate face loc pe o scenă artistică tot mai activă, dar care ajunge rar în atenția publicului de acasă.
Primul reper al traseului este Sinopale, Bienala Internațională de Artă Contemporană care se ține în orașul Sinop, pe țărmul Mării Negre. Urmează proiectul de rezidență Motorhane Kültür Ağı din Merzifon. Aici ritmul e altul decât la o expoziție: rezidențele le dau artiștilor timp să lucreze pe loc, să cunoască oamenii și locul și, adesea, să plece acasă cu lucrări care altfel n-ar fi existat. Seria se încheie cu Bienala Internațională de Artă Contemporană Çanakkale.
Traseul contează la fel de mult ca prezența în sine. Niciunul dintre cele trei locuri nu este Istanbulul, care adună de obicei aproape toată atenția internațională atunci când vine vorba de arta turcească. Sinop, Merzifon și Çanakkale sunt orașe mai mici, unde manifestările de acest fel au un public mai restrâns. Tocmai de aceea schimburile de acolo sunt, de multe ori, mai directe. Pentru un artist venit din afară, astfel de scene pot fi mai deschise decât marile circuite comerciale.
Pentru ICR Istanbul, sprijinul face parte dintr-o strategie cunoscută: artiștii români sunt promovați în Turcia mai ales prin prezențe concrete în festivaluri și bienale, mai puțin prin evenimente de reprezentare. Pariul e unul pe termen lung. O participare la o bienală regională nu aduce imediat notorietate, dar creează legături cu curatori și instituții care pot deschide drumul spre alte proiecte. Rămâne de văzut ce va aduce Adina Mocanu din această lună petrecută în Turcia și dacă lucrările născute acolo vor ajunge să fie văzute și în România.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original