Un audit al Camerei de Conturi Cluj la Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Cluj arată că sportivi de la cluburi de top din oraș, între care CFR 1907 Cluj și ACS U-BT, au încasat peste 300.000 de lei pe an fără să se înregistreze ca plătitori de TVA, deși legea îi obligă la asta. Verificarea, făcută în 2021, a scos la iveală un regim fiscal hibrid: contribuții sociale calculate la baza minimă, specifică activităților independente, dar fără taxa de 19% pe care o datorează o persoană impozabilă care depășește plafonul.
Auditorii au constatat că unii fotbaliști și baschetbaliști au declarat venituri anuale care depășeau 300.000 de lei, însă nu au plătit CAS de 25% și CASS de 10% la nivelul real al veniturilor, ci au optat pentru baza minimă. În același timp, nu au cerut înregistrarea în scopuri de TVA. Potrivit Codului Fiscal (art. 310 alin. 2 și art. 316 alin. 1 lit. b), cererea trebuia depusă în cel mult 10 zile de la depășirea plafonului, adică până la data de 10 a lunii următoare. Raportul notează că, pentru o parte din obligații, sportivii se comportă ca salariați, iar pentru altele ca prestatori independenți, „pentru a se eschiva” de la plata în cuantumul legal. Concluzia auditorilor este simplă: dacă nu se plătesc 35% din venit (25% CAS plus 10% CASS), la depășirea plafonului trebuie colectat și virat TVA de 19%.
În fond, spune raportul, relațiile dintre sportivi și cluburi seamănă mai degrabă cu munca dependentă. Cluburile au preferat totuși contractul de activitate sportivă, care le reduce costurile fiscale și obligațiile față de angajați.
AJFP Cluj a pornit inspecții fiscale și a analizat contractele jucătorilor, dar situația s-a schimbat în instanță. În 2025, Tribunalul Cluj a judecat un proces deschis de fotbalistul Abdel-Slem Billel Omrani, de la CFR Cluj, căruia Finanțele îi emiseseră titluri executorii. Textul sursei se întrerupe aici, așa că nu se poate stabili din el motivarea completă a hotărârii sau sumele în discuție. Rămâne totuși faptul că încadrarea la care ajunsese organul fiscal a fost modificată, iar hotărârea a fost susținută ulterior și de alte instanțe.
Cazul arată cât de largă e zona gri din Codul Fiscal pentru sportivii de performanță: același venit poate fi tratat ca salariu sau ca activitate independentă, cu diferențe mari la buget. Pentru cluburile din Cluj, soluția contractuală rămâne avantajoasă, iar statul pierde veniturile din contribuții și TVA.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original