Guvernul de la Berlin ar putea ajunge să preia în proprietate publică peste 140.000 de apartamente de la marii proprietari privați, în cea mai amplă intervenție a statului pe piața imobiliară germană din ultimele decenii. Planul, aflat în negociere în această perioadă, ar lovi cel mai tare în Vonovia, cel mai mare proprietar rezidențial din Europa, care riscă pierderi de peste 8 miliarde de euro. Pentru principalele companii vizate, impactul total ar putea depăși 11 miliarde de euro, potrivit calculelor Financial Times.
Propunerea este discutată de Die Linke, câștigătorul alegerilor regionale din septembrie, împreună cu Partidul Social-Democrat (SPD) și Verzii, în negocierile pentru formarea coaliției de guvernare din capitala Germaniei. Mecanismul vizează companiile care dețin peste 10.000 de apartamente în Berlin: locuințele de peste acest prag ar urma să treacă în proprietate publică. Conform datelor financiare ale firilor analizate de Financial Times, ar putea fi afectate mai mult de 144.000 de apartamente.
Miezul disputei e despăgubirea. Partidele care negociază vor să plafoneze totalul compensațiilor la 16 miliarde de euro, adică puțin peste 100.000 de euro pe apartament. E cu peste 40% sub valoarea contabilă medie a locuințelor deținute de cele patru companii vizate: Vonovia, Heimstaden, Adler și Covivio. Diferența dintre compensații și valoarea din bilanțuri ar putea depăși 11 miliarde de euro.
Vonovia ar fi cea mai expusă. Compania are circa 130.000 de apartamente în Berlin, iar 120.000 dintre ele ar putea intra sub incidența noii reguli. Cu o valoare medie de aproximativ 170.000 de euro pe apartament, conform informațiilor publicate chiar de companie, portofoliul vizat valorează în jur de 20,4 miliarde de euro. Față de compensația posibilă, rezultă pierderi de peste 8 miliarde de euro, estimează Financial Times. Investitorii au reacționat deja: acțiunile Vonovia au coborât săptămâna trecută la cel mai redus nivel din 2023.
Presiunea politică vine dintr-o criză a locuințelor care durează de ani buni. Berlinul, un oraș de aproximativ 4 milioane de locuitori, se confruntă cu un deficit estimat la 100.000 de locuințe, iar chiria medie este cu circa 70% mai mare decât în 2016, potrivit televiziunii publice ARD. Ideea nu vine din neant: în 2021, aproape 60% dintre participanții la un referendum organizat în Berlin au votat pentru socializarea marilor portofolii rezidențiale. Actuala propunere este însă mai restrânsă decât cea susținută atunci prin referendum.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original