Satele din Caraș-Severin au primit în 2025 doar 29,8 kilometri de canalizare publică nouă, în timp ce rețeaua de apă potabilă a crescut cu 22,6 kilometri. Datele Institutului Național de Statistică, preluate într-o analiză publicată joi, 22 octombrie 2026, plasează județul pe locul 24 din 41 la ritmul de extindere a canalizării rurale, sub media națională.
Concret, rețeaua de canalizare din mediul rural a ajuns la 539,9 kilometri, de la 510,1 la finalul lui 2024, adică o creștere de 5,8%. Apa potabilă stă și mai slab la capitolul avans: de la 948,6 la 971,2 kilometri, aproximativ 2,4% în plus. Cele două procente nu se pot aduna, pentru că măsoară infrastructuri diferite, dar raportul dintre ele spune ceva: la fiecare 100 de kilometri de conductă de apă revin doar circa 55,6 kilometri de canalizare.
Decalajul contează în viața de zi cu zi. Un sat cu apă la robinet, dar fără canalizare, își lasă gospodăriile să rezolve singure evacuarea apelor uzate, cu fose și alte soluții care trebuie să respecte normele de mediu și de sănătate publică. Lipsa rețelei poate frâna și renovările, construcția de locuințe noi ori mici afaceri locale.
Explicația nu ține doar de bani, ci și de geografie. Multe localități din județ sunt împrăștiate pe dealuri și în zone montane, iar conductele, stațiile de pompare și restul instalațiilor costă mult mai mult acolo decât într-o comună de câmpie, cu case adunate de-a lungul unui drum. Asta nu justifică, totuși, automat fiecare întârziere.
Cifrele au și limite, iar analiza le spune clar: ele arată câți kilometri de rețea s-au adăugat, nu câte gospodării s-au racordat efectiv. Nu spun nimic nici despre calitatea apei sau despre cât de bine lucrează operatorii. Un kilometru nou de canalizare poate trece prin fața unor case care încă nu sunt branșate, deci imaginea reală a accesului la utilități rămâne probabil mai nuanțată decât clasamentul.
Sursă text și foto: Orașul Reșița — articolul original