Cel puțin 30 de femei au fost ucise în România de la începutul anului 2026, potrivit Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, iar două dintre instrumentele de care depinde aplicarea Legii femicidului nu sunt aprobate nici la aproape șase luni după adoptarea actului. Situația a fost readusă în atenție sâmbătă, 17 octombrie 2026, când mii de oameni au ieșit la a XII-a ediție a marșului „Împreună pentru Siguranța Femeilor”, organizat în București și în alte nouă localități, printre care Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Baia Mare.
Participanții au cerut aplicarea efectivă a legii, instrumente mai bune de evaluare a riscului, ordine de protecție mai solide și un registru național al cazurilor de violență domestică. Organizatorii susțin că o parte dintre crime ar fi putut fi evitate dacă riscurile ar fi fost identificate din timp și autoritățile ar fi intervenit corespunzător.
Legea nr. 53/2026 a fost votată de Parlament în martie și promulgată în aprilie. Ea introduce circumstanțe agravante pentru anumite infracțiuni, recunoaște efectele violenței asupra copiilor și le impune noi obligații poliției, parchetelor și instanțelor. Miza ei reală e însă prevenția: statul ar trebui să vadă istoricul de violență al unui agresor, să urmărească evoluția cazurilor și să estimeze cât de probabil e ca el să ajungă să își ucidă victima. Exact aceste mecanisme întârzie, a explicat pentru Radio Cluj Corina Voicu, fostă judecătoare, expertă în violență domestică și vicepreședintă a Asociației Dreptate și Educație pentru Toți (ADEPT).
Primul document așteptat este un ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Parchetului General, care ar urma să stabilească cum se colectează și se corelează datele despre violență. Termenul de 90 de zile a expirat în iulie, iar proiectul a ajuns în transparență decizională abia în septembrie. După consultări cu ONG-uri și instituții, Ministerul Justiției a publicat pe 19 octombrie o variantă revizuită, care nu a rezolvat însă obiecția principală a societății civile.
Potrivit Corinei Voicu, textul se concentrează pe omoruri, tentative de omor și fapte care au dus la moartea unei femei, fără a include suficient formele de violență ce preced o crimă. „Această modalitate de culegere a datelor doar în legătură cu omorurile, nu spun că nu este utilă, dar nu-și atinge scopul pe care legea l-a avut, acela de a identifica situațiile de risc înainte de a se întâmpla omorurile”, a spus ea. Presiunea crește și pentru că pe 26 octombrie expiră termenul de adoptare a instrumentelor de evaluare a riscului, al doilea element care încă lipsește.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original