Femeile care scapă dintr-o relație violentă și locuiesc într-o locuință socială ar putea să n-o mai piardă doar pentru că instanța le-a recunoscut o cotă dintr-un imobil. Un proiect de lege înregistrat luni, 19 octombrie 2026, la Senat, propune ca decisiv să fie dacă victima are efectiv unde locui, împreună cu copiii, și nu ce scrie în actele de proprietate sau dacă partajul s-a încheiat.
Inițiativa aparține a trei parlamentari AUR și este semnată în total de aproape 70 de deputați și senatori. Ea modifică articolul 48 din Legea locuinței (nr. 114/1996), cel care reglementează accesul victimelor violenței domestice la locuințe sociale. Derogarea de la condițiile obișnuite de eligibilitate există din 2022, de când a fost introdusă prin Legea nr. 253/2022, dar, spun inițiatorii, ea rămâne în practică legată de finalizarea partajului.
Problema, în argumentația autorilor, e că un partaj încheiat nu înseamnă un acoperiș deasupra capului. O femeie poate primi o cotă dintr-un imobil pe care nu îl poate folosi, fiindcă agresorul continuă să locuiască acolo, iar valorificarea drepturilor patrimoniale nu îi aduce neapărat bani pentru o chirie sau o altă casă. Partajul stabilește drepturile asupra bunurilor, nu asigură condiții de locuire, notează inițiatorii, iar efectele lui „nu pot fi asimilate, în toate împrejurările, înlăturării situației de vulnerabilitate care a determinat acordarea unei locuințe sociale”.
Concret, textul propus ar permite victimelor să primească sau să păstreze o locuință socială dacă, după separarea de agresor, „nu beneficiază în mod efectiv de folosința unei locuințe” pentru ele și, după caz, pentru copiii aflați în întreținere. Un alineat nou enumeră trei situații care nu trebuie să ducă automat la excluderea din program, printre ele deținerea unei cote-părți dintr-o locuință. Condiția rămâne aceeași: persoana trebuie să dovedească faptul că nu poate folosi efectiv un spațiu de locuit.
Practic, autoritățile locale, cele care repartizează locuințele sociale, ar trebui să verifice situația reală a fiecărei cereri, nu doar extrasele de carte funciară. Proiectul urmează acum circuitul parlamentar obișnuit, începând cu Senatul, iar felul în care va fi formulat și aplicat criteriul „folosinței efective” va conta mult, pentru că de el depinde cât de ușor vor putea victimele să probeze că nu au unde să se întoarcă.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original