Cursurile de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița au fost întrerupte luni, 19 octombrie 2026, după un atac petrecut dimineața în unitatea de învățământ, un incident descris drept fără precedent în oraș. Directoarea școlii le-a cerut părinților să-și ia copiii de urgență, iar o parte dintre elevi nu mai vor să se întoarcă la ore. Pentru o comunitate din județul Bistrița-Năsăud, unde astfel de scene păreau de domeniul altor țări, șocul a fost imediat.
În timpul incidentului, profesorii au stat baricadați în clase, fără să iasă nici măcar până la toaletă. Părinții au fost chemați să ajungă cât mai repede la școală. Informațiile disponibile până acum nu cuprind un bilanț oficial și nici o reconstituire a faptelor din partea autorităților.
Cele mai multe detalii vin deocamdată de la specialiștii în psihologie, care au vorbit pentru Bistrițeanul.ro. Psihologul clinician Ana Dragu, coordonatoarea Centrului „Micul Prinț”, spune că mesajele postate de agresor indică o posibilă planificare și imitarea unor atacuri similare din Rusia și Polonia, pe fondul expunerii la conținut extremist, neo-nazist. Tot ea insistă că motivația trebuie lămurită de anchetă, nu prin speculații sau „diagnostice” puse de la distanță. În opinia sa, atacul readuce în discuție radicalizarea online și lipsa supravegherii copiilor, care petrec ore întregi pe internet, expuși la conținut dur.
Specialista a criticat și circulația pe rețelele sociale a videoclipului cu agresiunea. Atunci când imaginile devin virale, avertizează ea, atenția publică poate funcționa ca o recompensă pentru agresor, iar un adolescent preocupat de notorietate poate vedea în asta o promisiune de recunoaștere. Difuzarea scenelor explicite poate reactiva suferința victimelor și a martorilor, poate crește anxietatea în comunitate și îi poate împinge la imitație pe adolescenții vulnerabili. Cei implicați au nevoie de siguranță, sprijin psihologic și protejarea intimității, nu de retraumatizare prin expunere mediatică.
Psihologul Daniela Dragne-Macarie se concentrează pe copiii care au asistat la scenă și care, spune ea, au trăit o experiență potențial traumatizantă. Ei au nevoie de explicații pe înțelesul vârstei, de adulți disponibili emoțional și de sprijin specializat, fără să fie puși să povestească din nou și din nou ce au văzut. Părinților le recomandă să fie prezenți în viața copilului, nu doar în preocuparea pentru note: să-i cunoască prietenii fără să-i judece din start, să vorbească despre ce vede online, să observe schimbările de comportament și să pună limite pe care să le și verifice. Miza, spune specialista, este o relație în care adolescentul poate spune lucruri incomode fără teama că pierde dragostea sau respectul părinților.
Sursă text și foto: Bistrițeanul — articolul original