Moștenirea lui Bolojan: dintr-o sută de lei încasați la buget, 10 se duc pentru plata dobânzilor, restul - pentru plataFoto: Jurnalul Național

Statul român plătește în 2026 aproximativ 62,5 miliarde de lei doar pe dobânzi la datoria publică, cu un sfert mai mult decât cei circa 50 de miliarde de lei din 2025, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor. Randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat vineri, 16 octombrie 2026, la 7,22%, cu 0,04 puncte procentuale peste ședința precedentă, semn că investitorii nu văd vreo schimbare de fond în riscul României.

Cifrele execuției bugetare arată cât de repede se adună factura. În primele nouă luni ale anului, dobânzile plătite au însumat 50,63 de miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, adică 2,5% din PIB. Un studiu al BNR plasează România pe locul patru în Uniunea Europeană după povara dobânzilor raportată la PIB, iar datoria guvernamentală a trecut de pragul de 60% din PIB, nivel de alertă în Tratatul de la Maastricht.

Presiunea nu se oprește aici, pentru că țara se împrumută atât ca să acopere deficitul, cât și ca să ramburseze datoriile care ajung la scadență. Necesarul brut de finanțare pentru 2026 este estimat la circa 278 de miliarde de lei, pornind de la un deficit de casă de 6,2% din PIB, iar Finanțele au acoperit deja 63% din sumă. Planul inițial de emisiuni de euroobligațiuni, de aproximativ 10 miliarde de euro pe tot anul, ar putea fi redus, conform unor declarații oficiale recente. Pentru 2027, necesarul brut urcă la aproximativ 239 de miliarde de lei. Pe piața internațională, în contextul scumpirii banilor, România ar ajunge să se împrumute cu peste 7,5% în euro și peste 8% în dolari.

În octombrie, dobânda la împrumuturile pe termen lung ale statului a oscilat între 7,64%, nivelul maxim de pe 2 octombrie, și 7,09%, minimul din 15 octombrie.

Miza imediată este bugetul pe 2027. Traiectoria de ajustare fiscală convenită cu Comisia Europeană permite o creștere a cheltuielilor nete de doar 4,6%, ceea ce implică o țintă de deficit (metodologie ESA) de aproximativ 5,2% din PIB. Legea cere ca proiectul să ajungă în Parlament până la jumătatea lunii noiembrie, dar după experiența ultimilor ani termenul va fi aproape sigur depășit, cu atât mai mult cu cât noul Executiv are în față mai puțin de o lună pentru a-l întocmi. Un buget credibil va fi esențial atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori, arată o analiză recentă a Erse Group, iar de el depinde dacă dobânzile vor continua să crească sau își vor găsi, în sfârșit, un plafon.

Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original

Scris de Ionut Andronesi

Redactor-șef Ziaro.ro. Coordonează redacția și stabilește ce știri regionale și naționale ajung pe site. Știrile sunt redactate cu ajutorul inteligenței artificiale, pornind de la sursele citate la finalul fiecărui articol.

Scrie un comentariu

Adresa de e-mail nu se publică. Comentariile cu linkuri pot aștepta aprobarea.