Cel puțin 1.800 de persoane au fost arestate în Franța după manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie 2026, când aproximativ 550.000 de oameni, potrivit autorităților citate de Associated Press, au ieșit în stradă în întreaga țară. Protestele, în bună parte pașnice, au degenerat în mai multe orașe în violențe, incendieri și jafuri, iar peste 500 de polițiști și membri ai serviciilor de urgență au fost răniți. Reuters le numără printre cele mai grave tulburări sociale din ultimii ani, iar costul vieții a devenit liantul unor mișcări de protest care se văd acum în mai multe state europene.
Au fost atacate magazine și clădiri publice, iar primăria din Limoges, o clădire de peste un secol, a fost grav afectată de un incendiu. Criza franceză nu a pornit ca o revoltă împotriva prețurilor: primele manifestații au fost ale elevilor, nemulțumiți de lipsa profesorilor, de clasele aglomerate și de școlile degradate. Treptat, revendicările s-au lărgit la prețuri, inegalități, salarii, pensii și calitatea serviciilor publice, iar în stradă au ajuns, alături de elevi și studenți, sindicaliști și simpatizanți ai fostei mișcări a „Vestelor Galbene”.
Pentru Paris, momentul e greu de gestionat. Guvernele franceze au calmat de obicei tensiunile sociale cu bani publici, dar o analiză Reuters arată că datoria și presiunea piețelor financiare îi restrâng acum serios marja de manevră.
În Italia, la Milano, un marș împotriva războaielor și a scumpirilor a început pașnic, dar grupuri de persoane mascate s-au confruntat apoi cu forțele de ordine. Au zburat pietre și bucăți de pavaj, baricade au fost incendiate, iar magazine jefuite. Poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă; cel puțin doi polițiști au fost răniți, iar în jur de 50 de manifestanți, printre ei și minori, au fost reținuți, relatează Associated Press. Premierul Giorgia Meloni a despărțit dreptul la manifestație de violențe, acuzând că unele grupuri au profitat de protest pentru a provoca haos. Primarul Giuseppe Sala a recunoscut legitimitatea motivelor oamenilor, dar a condamnat distrugerile.
În Belgia, accentul cade pe austeritate. Zeci de mii de oameni au protestat în această lună împotriva măsurilor bugetare ale guvernului, iar grevele au afectat și sectorul public. Pe 12 octombrie, o grevă națională a paralizat parțial serviciile publice, potrivit Reuters, în timp ce premierul Bart De Wever era supus unor presiuni legate de negocierile bugetare. Studenții s-au alăturat protestelor, invocând scumpirea educației și temerea că reformele vor îngreuna accesul la învățământul superior.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original