Primul papă care a intrat în Notre-Dame după restaurare a fost Leon al XIV-lea, vineri, 25 septembrie, în prima zi a vizitei sale în Franța. Pentru catedrala care a ars în aprilie 2019, momentul a avut valoarea unei reconsacrări simbolice. Pentru Biserica Catolică, a fost o ocazie de a se arăta cu forță într-o țară puternic secularizată. Potrivit Vatican News, în jur de 300.000 de oameni s-au strâns pe străzile și bulevardele de lângă Sena ca să vadă trecând papamobilul. În tot acest timp, clopotele bisericilor din Paris au bătut.
La catedrală, mulțimea a fost mai mică, dar mult mai răbdătoare. Aproximativ 8.000 de credincioși au stat în interior și pe esplanada din față, iar mulți dintre ei așteptaseră de dimineață în spatele gardurilor de securitate. Papa a intrat pe sunetul orgii monumentale, cu peste 7.000 de tuburi, însoțit de cântece și aplauze. Alături de el s-a aflat arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich. La ușă, rectorul Olivier Ribadeau-Dumas i-a întins crucea și apa sfințită pentru aspersiune. Înainte de slujbă, Leon al XIV-lea s-a retras câteva clipe să se roage în Capela Sfântului Sacrament.
Cel mai încărcat moment al serii s-a petrecut în fața Coroanei de Spini, relicva pe care tradiția creștină o socotește a fi fost purtată de Iisus în timpul Patimilor. Papa a sărutat-o, iar apoi coroana a fost pusă înapoi în relicvariu. A urmat Vecernia solemnă, celebrată cu episcopi, preoți, diaconi, călugări, călugărițe și seminariști, în timp ce corul și credincioșii au cântat împreună. În omilie, Suveranul Pontif a vorbit despre reconstrucția catedralei ca despre o lecție, nu doar ca despre o reușită tehnică. Felul în care monumentul a fost readus la viață poate fi, în opinia sa, un model de participare și de primire. Mesajul nu e întâmplător într-o Franță divizată pe tema migrației și a identității. Notre-Dame a fost, până la urmă, refăcută prin efortul comun al unor meșteșugari, donatori și instituții foarte diferite între ele.
Contează și simbolistica prezenței papale. Catedrala s-a redeschis în decembrie 2024, iar papa Francisc a lipsit atunci de la ceremonie. De aceea, vizita de vineri închide, într-un fel, un capitol lăsat deschis. Șantierul nu s-a încheiat: pe alocuri se mai văd macarale și schele. Totuși, turnurile de 69 de metri stăpânesc din nou orizontul Parisului, iar unul dintre cele mai mari proiecte de restaurare din Europa a primit acum și binecuvântarea Romei.
După Vecernie, papa s-a oprit lângă un grup de bolnavi aflați în scaune cu rotile și i-a binecuvântat, apoi a ieșit din nou în fața catedralei să salute mulțimea. Seara s-a încheiat cu „Salve Regina”, cântată în fața statuii Fecioarei Maria. Călătoria apostolică continuă cu alte întâlniri la Paris și cu un pelerinaj la Lourdes. Acolo, după gestul făcut vineri față de bolnavi, tema suferinței și a vindecării ar putea deveni centrală.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original