Unul dintre cele două reactoare operaționale ale centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria a fost oprit pentru reparații planificate, iar producția de electricitate la acesta ar urma să fie reluată în decembrie. Celălalt reactor funcționează la o capacitate ușor redusă, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Situația contează direct pentru România, care importă din Bulgaria electricitate scumpă pentru a acoperi consumul la orele de vârf.
Dependența vine din faptul că reactoarele de la Cernavodă au fost oprite, pentru că Dunărea nu mai aduce suficientă apă. Bulgaria, considerată cel mai sărac stat din UE și din zona euro, a fost lăudată pentru că a instalat baterii în care stochează ziua energie solară ieftină, pe care o exportă seara la prețuri mari. Astfel, a ajuns, mai degrabă „accidental”, salvatorul Europei de Est de la o criză energetică.
Ungaria a avut aceeași problemă la centrala nucleară de la Paks, dar a rezolvat-o altfel. Guvernul de la Budapesta a făcut lucrări hidrotehnice ample și urgente, care au ridicat nivelul Dunării în dreptul pompelor ce alimentează reactoarele. La efort au participat companii din toată țara, inclusiv ale unor oameni de afaceri din opoziție, precum și societatea civilă, iar o parte din materiale au venit din donații. Dunărea continuă să scadă și în Ungaria, însă toate cele patru reactoare de la Paks produc electricitate. Presa maghiară pune succesul lor în contrast cu nereușita lucrărilor făcute pe Dunăre în România pentru Cernavodă.
Tot săptămâna trecută, guvernul maghiar a anunțat o reformă energetică de amploare, cu scopul de a reduce importurile, privite ca o vulnerabilitate economică și bugetară, și de a scădea prețurile la electricitate, element important al competitivității industriale. În centrul planului stau regenerabilele. În august, cabinetul lui Peter Magyar a lansat o licitație pentru turbine eoliene cu o capacitate de 700 MW, în vederea creșterii capacității eoliene la 4 GW până în 2030. Ar fi o majorare de peste zece ori și o schimbare majoră față de politicile fostului lider Viktor Orbán.
„Unul dintre obiectivele principale ale întregii strategii este reducerea costurilor pentru aprovizionarea cu energie a companiilor, costuri care sunt în prezent extrem de ridicate, chiar și după standardele europene. Acest lucru nu se va întâmpla de la un an la altul”, a declarat Andras Totth, secretar de stat pentru energie. Pe lângă aproape 9 GW în solar, dezvoltați în ultimii ani, Ungaria ar putea ajunge la peste 6 GW în eolian până în 2040, a precizat oficialul. Țara își importă peste 80% din necesarul de combustibil, inclusiv pentru sectorul nuclear, petrol și gaze naturale.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original