Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat vineri, 16 octombrie 2026, că bugetul pe 2027 va fi un test serios de responsabilitate. Spune că ține de venituri realiste și de cheltuieli pe care statul chiar le poate plăti, pentru că România nu a ieșit încă din perioada de stabilizare financiară. Declarațiile, citate de Agerpres, vin într-un moment în care Guvernul intră în pregătirea bugetului de anul viitor, iar efectele ajung și la nivel local, inclusiv la administrațiile din Cluj, care depind de transferurile de la centru.
Miza, a explicat Nazare, e să nu se mai transforme așteptările nerealiste în obligații permanente fără acoperire. „O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”, a spus ministrul, adăugând că orice obiectiv nou trebuie să vină cu răspunsul la întrebarea de unde vin banii. În opinia lui, țara e încă în faza corectării derapajelor, nu a unei relansări fără constrângeri.
Ca argument, ministrul a pus pe masă cifrele consolidării. Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în perioada similară a anului trecut, o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Nazare atribuie rezultatul unor decizii dificile, controlului cheltuielilor și măsurilor de consolidare, și avertizează că noi angajamente nesustenabile ar putea anula tot acest efort.
Partea cea mai apăsătoare a ecuației rămâne costul datoriei. La finalul lui iulie, datoria publică era de circa 60% din PIB, adică aproximativ 1.205 miliarde de lei. Doar pe dobânzi, statul a plătit în primele opt luni 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, iar pe întregul an povara dobânzilor se apropie de 3% din PIB. Practic, bani care nu mai ajung la investiții sau la servicii publice.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original