Cele două unități nucleare de la Cernavodă ar urma să fie repornite începând cu 1 noiembrie 2026, iar oprirea prelungită a lăsat deja urme adânci în conturile Nuclearelectrica. Compania a publicat joi, 15 octombrie 2026, o propunere de rectificare bugetară în care profitul net estimat pentru acest an scade cu aproape un miliard de lei, până la circa 1,4 miliarde de lei.
Profitul brut rectificat este cu 41,5% mai mic decât cel din bugetul inițial. Veniturile din vânzarea de energie electrică sunt revizuite în jos tot cu aproape un miliard de lei, fiindcă reactoarele au produs mai puțin decât se anticipase. La asta se adaugă 261 de milioane de lei costuri suplimentare, generate de energia pe care compania a fost nevoită să o cumpere de pe piață.
Documentul mai prevede o scădere cu 17,3% a productivității muncii față de nivelul aprobat inițial. Bugetul de investiții se mai subțiază și el, de la 3,47 miliarde de lei la 3,36 miliarde, o tăiere modestă pe lângă restul cifrelor, dar care arată că presiunea se simte și în planurile de dezvoltare.
Nuclearelectrica spune că estimările se bazează pe un principiu de prudență. Veniturile au fost calculate pornind de la repornirea ambelor unități la 1 noiembrie, iar cheltuielile de exploatare au fost stabilite având în vedere un scenariu mai favorabil. Cu alte cuvinte, cifrele depind direct de respectarea acestui calendar: o nouă amânare ar putea strica socotelile.
Propunerea trebuie încă aprobată de acționari. Cernavodă furnizează energie în sistemul național, deci o eventuală întârziere ar conta și pentru consumatorii din județul Cluj, prin prețurile de pe piață și prin energia care trebuie asigurată din alte surse.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original