Guvernul condus de Luca Niculescu vrea să readucă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2030, după ce în 2024 acesta a ajuns la 9,3%, potrivit documentului de strategie prezentat vineri, 16 octombrie 2026. Planul prevede o primă etapă de corecție până la 6% în 2026, conform metodologiei europene ESA, apoi 3,2% în 2029 și sub 3% în 2030.
Calendarul nu e doar o ambiție contabilă. Executivul trebuie să respecte până în 2027 traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană, în condițiile în care granturile din Planul Național de Redresare și Reziliență se încheie, iar dobânzile plătite de stat au crescut semnificativ. Practic, banii europeni care au susținut investițiile în ultimii ani vor lipsi, iar costul datoriei apasă tot mai mult.
Pe partea de cheltuieli, în 2027-2028 accentul cade pe tăierea risipei și pe eficientizarea cheltuielilor curente. Regula declarată este că nicio cheltuială permanentă nouă nu se face fără sursă permanentă de finanțare sau fără economii echivalente. Alocările bugetare ar urma să depindă de rezultate măsurabile, iar programele care nu își ating obiectivele vor fi restructurate sau închise. Administrația centrală și cea locală vor fi reorganizate, cu comasarea agențiilor care au atribuții suprapuse, iar achizițiile de bunuri și servicii standard vor fi centralizate. Cheltuielile de personal ar trebui să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, iar asistența socială va avea un plafon de 12,2% din PIB.
La capitolul venituri, Guvernul țintește evaziunea fiscală și o mai bună conformare a contribuabililor, pentru a reduce decalajul de TVA: România pierde circa 30% din această taxă. Contribuabilii corecți ar urma să primească rambursări mai rapide, pe baza unor criterii definite. Totodată, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027, o măsură menită să stimuleze investițiile.
Proiectele strategice, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, vor fi prioritizate pentru a nu frâna dezvoltarea economică, iar noile contracte de investiții vor putea fi semnate doar dacă sursa de finanțare e clar stabilită. Guvernul promite și mai multă transparență: explicații lunare despre execuția bugetară și un registru public al programelor financiare. Greul testului va veni însă în aplicare, mai ales la reorganizarea instituțiilor și la plafonarea asistenței sociale, două capitole cu miză politică și socială ridicată.
Sursă text și foto: Jurnal de Vest — articolul original