Procurorii au început urmărirea penală în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024, după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri. Parchetul General a confirmat miercuri, 14 octombrie 2026, că a deschis un dosar penal in rem încă din 27 iulie 2026, dar măsura nu vizează deocamdată nicio persoană anume. Informația interesează inclusiv județul Cluj, unde subiectul alegerilor anulate a rămas unul sensibil în dezbaterea publică.
Într-un comunicat de presă, Parchetul General arată că la Secția de urmărire penală a fost constituit un dosar, în contextul plângerilor depuse de o asociație. Instituția subliniază că începerea urmăririi penale in rem, adică cu privire la faptă, este o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală pentru sesizările care îndeplinesc condițiile legale. Cu alte cuvinte, decizia nu spune nimic despre vinovății și nu înseamnă că acuzațiile au fost verificate sau confirmate.
Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, plângerile au fost depuse de reprezentanți ai Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic „Valul Democrației – Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024″. Sesizările invocă mai multe infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, infracțiuni contra umanității, complicitate la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și represiune nedreaptă. Ele privesc persoane considerate responsabile de anularea primului tur al scrutinului.
Contextul e cunoscut. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat, cu unanimitate de voturi, întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României. Judecătorii au invocat articolul 146 litera f) din Constituție și au vizat procesul desfășurat în baza HG 756/2024 și HG 1061/2024. Decizia a venit după ce CSAT a desecretizat informațiile primite de la SRI, SIE și MAI despre campania lui Călin Georgescu. Acestea indicau o finanțare de un milion de euro pentru promovarea candidatului independent pe TikTok, acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurii IT a procesului electoral și faptul că România este țintă a unor acțiuni hibride agresive ruse.
Un dosar in rem poate fi clasat sau poate evolua spre urmărire penală față de persoane concrete, în funcție de probele strânse. Faptul că procurorii nu au făcut publice, până acum, alte detalii lasă deschisă întrebarea cât de departe poate merge ancheta, mai ales că ținta plângerilor include o decizie a Curții Constituționale, definitivă și general obligatorie.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original