Jurnaliștii, activiștii și alți oameni care vorbesc public despre subiecte incomode au de astăzi, în România, o armă procedurală împotriva proceselor menite doar să-i intimideze. Legea nr. 193/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 845 din 7 octombrie 2026 și intrată în vigoare sâmbătă, 10 octombrie 2026, permite instanței să respingă rapid cererile vădit neîntemeiate și să sancționeze reclamanții care abuzează de justiție, cu amenzi judiciare de până la 100.000 de lei și cu despăgubiri pentru cel dat în judecată.
Actul normativ transpune Directiva europeană anti-SLAPP (2024/1069), iar România a depășit termenul de 7 mai 2026 stabilit pentru statele membre. Legea merge mai departe decât textul european: garanțiile se aplică și litigiilor strict interne, nu doar celor cu element transfrontalier. SLAPP vine din engleză, de la „Strategic Lawsuits Against Public Participation”, și desemnează procesele pornite nu ca să câștige în instanță, ci ca să epuizeze financiar și psihic pe cei care investighează sau critică. Nu e problemă că un jurnalist este dat în judecată, fiindcă oricine își poate apăra reputația. Problema apare când costurile, durata și presiunea procesului devin ele însele pedeapsa.
Drumul legii a fost lung. Comisia Europeană a lansat prima propunere la 27 aprilie 2022, directiva a fost adoptată la 11 aprilie 2024 și publicată în Jurnalul Oficial al UE la 16 aprilie 2024. Proiectul guvernamental a ajuns în Parlament în februarie 2026. Camera Deputaților l-a adoptat tacit, la 20 aprilie, prin depășirea termenului constituțional de dezbatere, iar Senatul, cameră decizională, l-a votat la 8 septembrie, cu 74 de voturi pentru, trei împotrivă și 29 de abțineri. Trimisă la promulgare la 19 septembrie, legea a fost promulgată la începutul lui octombrie.
Cel mai important instrument pentru cei chemați în judecată este cererea de respingere rapidă a acțiunii vădit neîntemeiate, care trebuie soluționată printr-o procedură accelerată. Pe lângă aceasta, textul prevede despăgubiri și amenzi pentru reclamanții care folosesc instanța drept mijloc de presiune.
Subiectul are rezonanță și în județul Bistrița-Năsăud. Gazeta de Bistrița a relatat un caz în care Adrian Groșan cere despăgubiri și ștergerea articolelor publicate despre el, iar episodul readuce în discuție granița dintre apărarea legitimă a reputației și intimidarea presei. Dacă o astfel de cerere va fi considerată abuzivă este însă decizia instanței, iar aplicarea legii în practică, mai ales felul în care judecătorii vor distinge între un proces întemeiat și unul de intimidare, va arăta cât de eficientă este în realitate protecția promisă.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original