Tranzacțiile cu fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) de la Bursa de Valori București au explodat în 2026. În primele opt luni ale anului, rulajele au ajuns de trei-patru ori mai mari decât în tot anul trecut, iar 2025 fusese deja un an record. Cifrele au fost prezentate de Radu Dăscălescu, director adjunct pe finanțe corporative la TradeVille, la conferința ZF Piața de Capital 2026. Contează pentru că arată o schimbare în obiceiurile investitorilor români: tot mai mulți aleg produse care urmăresc un indice întreg, în locul pariurilor pe acțiuni individuale.
„Este o efervescență pe care noi, brokerii, o așteptam de foarte mult timp”, a spus Dăscălescu. Ea se vede și în numărul de investitori, și în volumul tranzacțiilor. Cea mai clară cifră este cea a conturilor individuale. La sfârșitul lui 2020 erau puțin peste 60.000. La finalul lui iunie ajunseseră la circa 325.000, adică de peste cinci ori mai multe în mai puțin de șase ani. Creșterea nu are loc doar în București. Bursa a devenit un subiect de discuție și pentru economisitorii din orașe precum Sibiul, unde până de curând depozitul bancar era aproape singura opțiune.
Entuziasmul se vede și în prețuri. Potrivit reprezentantului TradeVille, raportul preț/profit (P/E) mediu al companiilor de pe piața reglementată aproape s-a dublat din 2024 până acum. Această reevaluare explică randamentele bune ale indicelui BET din ultimii ani. Aici apare însă și o întrebare pe care orice investitor ar trebui să și-o pună. Când acțiunile se scumpesc mai repede decât cresc profiturile companiilor, spațiul pentru câștiguri viitoare se micșorează, iar piața devine mai sensibilă la șocuri. Printre acestea se numără incertitudinea politică și costurile de finanțare ale statului, aflate în creștere.
Popularitatea ETF-urilor are și o explicație practică. Pentru un investitor la început de drum, un fond care replică BET-ul înseamnă expunere la cele mai mari companii listate printr-o singură tranzacție, cu costuri mici și fără să analizeze fiecare emitent. Pe o piață încă relativ mică, unde lichiditatea e concentrată pe câteva titluri, aceste produse au devenit pentru mulți principala cale de intrare pe bursă.
Rămâne problema ofertei de companii noi. În prezent, la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu se află niciun dosar de listare în curs de autorizare. Dăscălescu spune însă că asta nu înseamnă că nu se pregătesc listări. Pregătirea unui prospect poate dura între un an și doi ani, în timp ce autorizarea propriu-zisă, dacă documentația e bine făcută, durează de obicei una-două luni. TradeVille, de exemplu, are astfel de procese în desfășurare. Dacă noile listări vor ajunge pe piață cât timp apetitul investitorilor e ridicat, bursa ar putea câștiga ceea ce îi lipsește cel mai mult: mai multe companii, nu doar mai mulți bani care se învârt în jurul acelorași acțiuni.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original