Un elev din rural are de aproape șapte ori mai multe șanse să fie în risc de abandon școlar decât unul din oraș: 10,3% dintre absolvenții de clasa a VIII-a de la sate sunt repetenți, au situația neîncheiată sau nu și-au continuat studiile, față de 1,5% în mediul urban. Datele aparțin unui studiu făcut în județul Cluj de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), împreună cu școlile gimnaziale, și privesc promoția care a terminat gimnaziul în anul școlar 2024-2025.
Cifrele, culese în noiembrie și decembrie 2025 de profesorii diriginți, în colaborare cu consilierii școlari, acoperă 6.332 de elevi: 4.795 din urban (76%) și 1.537 din rural (24%). În orașe, riscul vizează 76 de elevi, adică 45 de repetenți sau cu situația neîncheiată (0,9%) și 31 care nu mai continuă studiile (0,6%). La sate sunt 153 de elevi: 71 de repetenți sau cu situația neîncheiată (5%) și 82 care au renunțat la școală (5,3%).
Diferența se vede și în alegerea traseului după gimnaziu. Dintre absolvenții din urban, 89% (4.247) au ajuns la liceu și 8,5% la învățământul profesional. În rural, doar 58% (889) sunt liceeni, iar 32% au ales școala profesională. Pe ansamblul județului, liceul câștigă teren de la an la an: 76% în 2023, 78% în 2024 și 81% în 2025, în timp ce învățământul profesional a coborât de la 17% la 16%, apoi la 14%.
Cel mai mult contează însă rezultatul la Evaluarea Națională. Dintre cei care au susținut-o și au promovat-o, 5.025 sunt la liceu și 433 în învățământul profesional, ceea ce înseamnă 91,5%, respectiv 7,9%. Doar 10 absolvenți nu și-au continuat studiile, iar despre alți 18 nu s-au putut obține informații, deci sub 1% în total. Printre cei care au picat examenul, 56% sunt în învățământ profesional sau dual, 13,5% la liceu și 5,5% în clasa a IX-a de învățământ special. Alți 13,7% sunt repetenți sau cu situația neîncheiată, iar 13,8% nu mai merg la școală.
Situația e și mai fragilă pentru elevii care nu au dat deloc Evaluarea Națională în 2025. Dintre ei, 111 au ajuns la liceu, 463 la profesională și 45 în clasa a IX-a la școli speciale. În schimb, 103 nu și-au continuat studiile, 116 nu au terminat clasa a VIII-a, iar despre 10 nu există informații. Pentru alți 25, școlile n-au avut niciun fel de date, pentru că fie s-au transferat, fie au plecat din țară în timpul anului școlar.
Motivele invocate de școli diferă între cele două medii. În urban, dintre elevii care nu mai continuă, șase au plecat din țară, cinci au renunțat din lipsă de interes (absențe, abandon, repetenții), doi au probleme medicale, iar unul s-a căsătorit sau are copii și unul este în penitenciar. În rural, în prim-plan apare familia: în opt cazuri, părinții nu sunt de acord cu continuarea studiilor.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original