Câteva ploi nu închid o secetă care a secat pâraie și a lăsat culturi întregi fără recoltă. Datele Prefecturii Cluj, publicate în această săptămână, arată că debitele râurilor din județ au rămas, în 2026, mult sub valorile obișnuite, iar situația din județul vecin Satu Mare e și mai grea, cu zeci de mii de hectare afectate.
La stația hidrometrică din Cluj-Napoca, debitele medii lunare din acest an au reprezentat doar între 30 și 82% din normal. La Maia, nivelul a fost și mai scăzut: cel mult 18% din mediile multianuale. Spre sfârșitul lui septembrie, pe Borșa, Gădălin și Olpret apa abia mai curgea, iar pârâul Sălătruc, la Cășeiu, secase complet. Lacurile de acumulare au primit și ele mai puțină apă: Tarnița era umplut între 81 și 96%, iar Gilău doar între 59 și 66%.
Alimentarea cu apă potabilă nu este, deocamdată, în pericol. Sursele din Tarnița, Someșul Cald, Gilău și Florești deservesc circa 560 de mii de clujeni și încă 55 de mii de locuitori din Sălaj. Problema ține mai degrabă de natură: cu debite mici și temperaturi ridicate, apa se încălzește repede, oxigenul scade, algele se pot înmulți, iar poluanții devin mai concentrați.
În Satu Mare, miza e agricolă. Comisiile Prefecturii verificaseră până la finalul lui septembrie peste 39 de mii de hectare lovite de seceta pedologică. Aproape 16 mii de hectare de porumb au pierdut între 50 și 90% din recoltă, iar alte peste 13.500 de hectare de floarea-soarelui au fost afectate în proporție de 45–85%. Unele ferme și-au văzut culturile calamitate total. Șapte localități au avut probleme punctuale cu apa, iar la Bârsău și în satul Cărășeu locuitorii au primit apă din cisterne. Lucrurile nu s-au generalizat datorită rezervei subterane a acviferului Someșului. În Lacul Călinești au murit pești, după ce oxigenul a scăzut sub nivelul necesar vieții acvatice.
Banii pentru fermieri sunt încă o necunoscută. Schema de peste 155 de milioane de lei, aprobată de Guvern în septembrie, acoperă doar porumbul și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025, cu până la 333 de lei pe hectar pentru culturile calamitate integral. Pentru pagubele din 2026 nu există o schemă națională cu sume stabilite, dar procesele-verbale întocmite acum de comisii ar putea sta la baza unui ajutor viitor. Fermierii sătmăreni mai pot anunța pagubele până pe 15 octombrie și trebuie să lase nerecoltat cel puțin 5% din suprafața afectată, pentru verificarea în teren.
Ploile din zilele următoare pot readuce temporar umezeală la suprafața solului și pot ridica ușor debitele pâraielor mici. Refacerea rezervelor din sol și din pânza freatică, ca și revenirea ecosistemelor, cere însă precipitații constante, nu doar câteva averse de toamnă.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original