Tranzacțiile cu locuințe din marile orașe ale țării au scăzut în trimestrul al treilea din 2026 sub nivelul din perioadele de restricții din pandemia de COVID-19, iar Cluj-Napoca, cea mai scumpă piață rezidențială din România, nu face excepție. Per total, volumul vânzărilor a fost cu 63,3% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor citate de Profit.ro.
Evoluția a fost însă neuniformă pe parcursul trimestrului. După un început slab în iulie, august a adus o revenire timidă, dar tot printre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani. Abia septembrie a recuperat o parte din teren, cu creșteri puternice ale vânzărilor în aproape toate marile orașe. Datele prezentate de SVN Romania leagă prăbușirea din iulie de blocajele temporare ale sistemelor ANCPI, ceea ce înseamnă că o parte din scădere ține de întârzieri tehnice la înregistrări, nu doar de lipsa cumpărătorilor.
Diferențele regionale sunt vizibile. Cel mai bine s-a descurcat județul Timiș, unde numărul locuințelor tranzacționate a crescut cu 6,4% față de trimestrul similar din 2025. Brașovul rămâne singura piață majoră în care vânzările din septembrie nu au urcat față de septembrie anul trecut.
Cât despre prețuri, Clujul își păstrează locul din fruntea clasamentului marilor piețe urbane. Mediana prețului de tranzacționare a fost de 3.017 euro pe metru pătrat util în prima jumătate a anului, iar o locuință vândută costă, în median, 165.000 de euro, la o suprafață utilă de 53 de metri pătrați. Cu 100.000 de euro, un cumpărător își permite în medie doar 37 de metri pătrați în oraș.
Presiunea ar putea crește în perioada următoare. De la 1 octombrie 2026, cota de TVA pentru locuințele noi a urcat de la 9% la 21%, potrivit informațiilor din materialul de bază. Pentru cei care cumpără din proiecte în construcție, diferența se va simți direct în buget. Rămâne de văzut dacă piața din Cluj, deja scumpă, va absorbi scumpirea sau dacă cererea se va muta către locuințele vechi.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original