Dronele olandeze MQ-9 Reaper rămân în România încă cel puțin un an. Guvernul de la Haga a decis să prelungească până la 31 decembrie 2027 misiunea aparatelor de recunoaștere fără pilot staționate pe teritoriul românesc, a anunțat Ambasada Olandei la București. Misiunea ar fi expirat la sfârșitul lunii septembrie. Prelungirea asigură continuitatea supravegherii aeriene într-o zonă în care NATO are tot mai multă nevoie să știe exact ce se întâmplă la granițele sale.
Olandezii prezintă contribuția ca fiind crucială pentru apărarea colectivă a flancului estic. Formularea nu e doar diplomatică. România are o graniță lungă cu Ucraina și o ieșire la Marea Neagră, iar de la începutul invaziei ruse spațiul său aerian a fost încălcat în repetate rânduri de drone care loveau porturile ucrainene de la Dunăre. Pentru astfel de situații, o dronă care poate sta mult timp în aer și poate transmite imagini în timp real este mai utilă decât un avion de vânătoare care decolează după ce amenințarea a fost deja detectată.
MQ-9 Reaper, produs de compania americană General Atomics, este una dintre cele mai cunoscute platforme de acest tip din lume. Rezistența sa în zbor, de ordinul zecilor de ore, și senzorii performanți îl fac potrivit pentru monitorizarea permanentă a unor zone întinse. Olanda a intrat de câțiva ani în clubul restrâns al statelor europene care operează acest sistem. Faptul că îl trimite la mare distanță de casă spune ceva despre cât de serios tratează Haga situația din estul Alianței.
Momentul deciziei contează și el. Aliații vestici se confruntă cu presiuni bugetare și cu dezbateri despre cât de mult ar trebui să investească Europa în propria securitate. Mesajul transmis prin această prelungire, cu mai bine de un an înainte, este unul de predictibilitate: Olanda nu își reevaluează prezența de la o lună la alta. Pentru București, câștigul e dublu. Pe de o parte, primește o capabilitate de supraveghere pe care armata română nu o are încă la acest nivel. Pe de altă parte, prezența aliată este un semnal politic, nu doar unul militar.
Rămâne de văzut dacă 2027 va fi un termen final sau doar o nouă etapă. Dacă războiul din Ucraina continuă, iar incidentele cu drone de lângă granițele NATO nu dispar, este greu de imaginat că aliații își vor reduce prezența aeriană din regiune. Mai probabil e ca asemenea misiuni să devină o parte obișnuită a arhitecturii de securitate de pe flancul estic.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original