Japonia a făcut mult mai scumpă și mai greu de obținut rezidența permanentă. De la 1 octombrie 2026, taxa de aplicare a urcat de la 10.000 la 200.000 de yeni, adică de 20 de ori, echivalentul a circa 1.270 de dolari. Guvernul premierului Sanae Takaichi spune că vrea să limiteze imigrația, într-un moment în care numărul străinilor aflați în țară a atins un maxim istoric.
Banii nu sunt singura barieră. Solicitanții trebuie să arate un venit gospodăresc continuu cel puțin egal cu media gospodăriilor japoneze de aceeași mărime, de 5,75 milioane de yeni (aproximativ 36.500 de dolari, conform datelor oficiale din 2024). Mai trebuie să dovedească beneficii de pensie proiectate comparabile cu cele a 30 de ani de contribuții la sistemul pentru angajați, iar un eventual deficit poate fi acoperit din active. Din aprilie 2027 se adaugă și cerința de limbă japoneză, la nivel de utilizator independent, împreună cu o înțelegere practică a regulilor sociale locale. Perioada standard de rezidență rămâne de 10 ani, iar căile bazate pe căsătorie au fost și ele prelungite. Cresc și taxele pentru schimbarea sau prelungirea altor permise de ședere, până la 75.000 de yeni în cazul celor de cinci ani sau mai mult.
Contextul este creșterea rapidă a populației străine: 4,12 milioane de persoane la sfârșitul anului 2025, cu 9,5% mai mult decât cu un an înainte. Takaichi a spus că unii cetățeni se simt neliniștiți sau tratați nedrept din cauza acestei evoluții, iar noile reguli ar trebui să „asigure ordinea” și să permită cetățenilor și străinilor deopotrivă să trăiască în siguranță. În iulie, taxele de viză fuseseră deja majorate de cinci ori, prima ajustare din 1978. Ministrul de externe Toshimitsu Motegi a explicat atunci că majorarea corectează „inflația și fluctuațiile cursului de schimb”.
Veniturile suplimentare din taxe vor merge parțial spre educația lingvistică și spre îndepărtarea celor care depășesc termenul de ședere sau încalcă regulile.
Diferența față de Europa se vede cel mai bine la naturalizări. Germania a scurtat în iunie 2024 perioada standard de rezidență de la opt la cinci ani, permite dubla cetățenie și a acordat circa 292.000 de cetățenii în 2024 și aproximativ 333.000 în 2025. Japonia aprobă de regulă cetățenia după zece ani, nu recunoaște dubla cetățenie și a aprobat în 2025 doar circa 11.500 de naturalizări, la o populație străină de 4,12 milioane. Sursa de la care preluăm informația sugerează că state europene aflate sub presiunea fluxurilor migratorii și a unor sisteme de locuințe și protecție socială suprasolicitate ar putea copia astfel de praguri. Practic, Tokyo a transformat rezidența permanentă dintr-un drept câștigat în timp într-un privilegiu pentru cei care pot demonstra că se întrețin singuri, contribuie la sistemul de pensii și se integrează în societate.
Sursă text și foto: Info Brașov — articolul original