Ansamblul Folcloric Dor Transilvan al Companiei de Transport Public Cluj-Napoca a reprezentat Clujul la cea de-a 63-a ediție a Suwon Hwaseong Cultural Festival din Coreea de Sud, între 2 și 6 octombrie 2026. Cei 14 dansatori, conduși de directorul artistic Tiberiu Groza, s-au întors la Suwon după nouă ani de la prima participare, în orașul de 1,2 milioane de locuitori înfrățit cu Cluj-Napoca din 1999.
Festivalul face parte dintre cele trei festivaluri globale desemnate de Guvernul Coreei de Sud, iar tema ediției, Saebit Hongmin, a marcat 230 de ani de la construirea Cetății Hwaseong, monument UNESCO ridicat de Regele Jeongjo în 1795. Clujenii au venit alături de o delegație condusă de primarul Emil Boc, care a avut o întrevedere oficială cu primarul din Suwon. Cei doi au reconfirmat cooperarea culturală și economică dintre cele două municipii.
Programul a început pe 3 octombrie cu prânzul de bun venit al orașelor înfrățite, la care au participat și ansambluri din Cambodgia, China, Indonezia, Vietnam și Franța. Seara, la ora 18:00, ansamblul a dansat la recepția oficială organizată de Suwon International Cooperation Center, în fața oficialităților și a delegațiilor străine. Tricolorul de pe brâiele dansatorilor a fost remarcat de cei prezenți.
Cel mai spectaculos moment a venit pe 4 octombrie, la Marea Paradă Regală Neunghaengcha, o reconstituire cu 60 de cai și 2.200 de participanți, care a refăcut pelerinajul Regelui Jeongjo la mormântul tatălui său. Dansatorii din Cluj au deschis parada, alături de delegațiile celorlalte țări invitate, în fața a zeci de mii de spectatori.
Pe 5 octombrie, în ultima seară de spectacole, Dor Transilvan a urcat pe scena de la Poarta Hwaseomun, la Media Art Pre-Show, un spectacol de lumini și proiecții pe zidurile cetății. Împreună cu trupele din Siem Reap și Zhuhai, clujenii au prezentat Jocul Fecioresc din Ardeal, dans inclus în patrimoniul imaterial UNESCO, într-o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei. „Am simțit că nu dansăm doar pentru noi, ci pentru toată România”, au spus participanții, după ce au dus folclorul ardelenesc la 8.000 de kilometri de casă.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original