Aproape unul din opt cazuri noi de cancer diagnosticate pe glob în 2024 a avut legătură cu o infecție, arată o analiză publicată în revista „The Lancet Oncology” și făcută publică duminică, 11 octombrie 2026. Cercetătorii estimează că aproximativ 2,3 milioane de cazuri, adică aproape 12% din total, au fost asociate cu agenți infecțioși, o categorie de risc mult mai puțin discutată decât fumatul, alimentația sau sedentarismul.
Analiza, realizată cu participarea Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), indică cinci vinovați principali. Pe primul loc se află bacteria Helicobacter pylori, legată de circa 760.000 de cazuri, mai ales de cancer gastric. Urmează papilomavirusul uman (HPV), cu aproximativ 750.000 de cazuri, implicat în cancerul de col uterin, dar și în cele de anus, penis, vulvă, vagin și în unele tumori ale capului și gâtului. Virusul hepatitei B explică cam 2% din cazurile noi de cancer, iar hepatita C are o pondere mai mică, dar semnificativă; ambele duc în special la cancer hepatic. Completează lista virusul Epstein-Barr, pentru care legătura cu cancerul este susținută acum de dovezi mai solide decât în estimările globale anterioare.
H. pylori ridică și cea mai incomodă problemă practică. Infecția este foarte răspândită și, de regulă, nu dă simptome, dar unele tulpini provoacă ulcere și, în timp, pot duce la cancer gastric. Spre deosebire de HPV și hepatita B, unde există vaccinuri, aici prevenția e mai dificilă, iar autorii cer metode mai bune de diagnostic și tratament. Nici pentru Epstein-Barr nu există deocamdată un vaccin, deși se desfășoară studii clinice.
Partea optimistă a concluziilor este că o fracțiune importantă din aceste cancere poate fi evitată. Vaccinarea, screeningul, depistarea și tratarea infecțiilor, plus măsurile de siguranță în procedurile medicale, sunt pârghii care există deja. Diferențele de acces la ele se văd în cifre: aproximativ trei sferturi din cancerele asociate infecțiilor au apărut în țările cu venituri mici și medii.
Pentru Cluj și restul Transilvaniei, mesajul se traduce în lucruri concrete: vaccinarea anti-HPV a adolescenților, testarea pentru hepatitele B și C și participarea la screeningul cervical, programe pe care autoritățile sanitare din România le promovează de ani buni, cu rezultate încă sub așteptări.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original