Cine a pus bani pe bursa de la București acum zece ani are astăzi de peste șapte ori mai mult. Indicele BET-TR, care include și dividendele reinvestite, a crescut cu 651,5% în euro în ultimul deceniu. E cel mai bun rezultat dintre cei 31 de indici naționali europeni analizați pe date Bloomberg de InterCapital ETF pentru Ziarul Financiar. Randamentul înseamnă un câștig mediu de 22,3% pe an, ritm pe care puține plasamente l-au egalat în aceeași perioadă, fie ele depozite, imobiliare sau marile burse occidentale.
Competiția de la vârf a fost strânsă. Ljubljana, cu indicele SBITOP, e foarte aproape, la 630,3%. Urmează Ciprul, cu 546,2%, apoi Praga și Atena, practic la egalitate, cu 502%, respectiv 501,9%. Milano (359,2%), Budapesta (351,4%) și Viena (310%) sunt mult mai jos. Varșovia, considerată de obicei piața de referință a regiunii, a adus 221,5%, cam o treime din cât a câștigat Bucureștiul. Comparația cu Vestul e și mai grăitoare: DAX-ul german a crescut cu 139,6% în zece ani, adică 9,1% pe an, iar S&P 500 cu 312,6%. Pe o listă globală de 82 de piețe, România e a doua, după Kazahstan (666,4%), și înaintea Taiwanului (597,1%) și a Nasdaq 100 (574,1%), indicele marilor companii americane de tehnologie.
Clasamentul trebuie citit cu atenție. Piețele mici și periferice pleacă, de regulă, de la evaluări mici. Acum un deceniu, companiile românești listate se vindeau la multipli modești și aveau randamente mari din dividende, așa că aveau mult loc de creștere. Faptul că e vorba de BET-TR contează și el: la București, dividendele generoase ale companiilor de stat din energie au adus o parte importantă din câștig. Asta e și partea slabă a pieței. România are doar 18 companii cu o capitalizare de peste 500 de milioane de euro, față de 56 la Varșovia și 35 la Viena. Doar Hidroelectrica, OMV Petrom și Romgaz fac jumătate din piață. Randamentul spectaculos depinde deci mult de soarta câtorva nume din energie și de deciziile statului, acționarul lor principal.
Recordul vine într-un moment deloc liniștit. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecția din ultima lună, iar incertitudinea politică și costurile de finanțare tot mai mari ale statului apasă pe încrederea investitorilor. Istoria bună de pe ultimii zece ani nu garantează următorii zece. Arată însă că piața locală a răsplătit răbdarea mai bine decât aproape orice altă piață din Europa, lucru pe care mulți investitori români l-au aflat târziu.
Pentru Sibiu, cifrele au și o notă aparte. Orașul a avut propria bursă, Sibex, specializată în instrumente derivate, care a ajuns în cele din urmă în grupul Bursei de Valori București. Piața de capital s-a concentrat în Capitală, dar mizele ei țin de întreaga țară: cu cât bursa are mai multe companii mari și lichide, cu atât cresc șansele ca și firmele din regiune să se finanțeze prin listare, în loc să depindă doar de bănci.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original