Primăria Cluj-Napoca și primarul Emil Boc se judecă de aproape trei ani și jumătate cu propria companie de transport, Compania de Transport Public (CTP), pentru 1.893.868,58 lei decontați în exces pe abonamente gratuite. Printre beneficiarii trecuți în deconturi se numărau persoane decedate, pensionari decontați de mai multe ori în aceeași lună, „revoluționari” fără certificat și pensionari cu venituri peste plafon. Cum CTP aparține integral municipiului, banii ar urma să treacă dintr-un buzunar public în altul.
Originea dosarului e un control al Camerei de Conturi Cluj la Municipiul Cluj-Napoca, încheiat cu decizia din 12 septembrie 2022. Auditorii au cerut Primăriei să recupereze plățile necuvenite, iar în raportul Curții de Conturi Clujul apărea cu cel mai mare prejudiciu din țară la facilitățile pentru transportul public: 2,08 milioane de lei. Mecanismul e simplu: CTP trimite lunar un decont pentru abonamentele gratuite ale pensionarilor, vârstnicilor, revoluționarilor și altor categorii, iar Primăria îl achită. Deconturile pe 2021 și 2022 au scos la iveală nereguli la tot pasul.
Pe 9 iunie 2023, municipiul și Boc au depus cererea de chemare în judecată împotriva CTP, cu șase capete de cerere. Cea mai mare sumă, 751.506,30 lei, privește vârstnici decontați de mai multe ori în aceeași lună; pentru aceeași problemă în 2022 se cer 314.340,30 lei. Mai sunt 35.667,38 lei pentru persoane decedate și 192.882,60 lei pentru pensionari cu venituri de peste 2.150 de lei. Ultimele două sume, de 450.432 lei și 149.040 lei, vizează persoane care nu și-au dovedit calitatea de revoluționari. Aproape 600.000 de lei vin din cazuri în care lipseau datele de identificare, numărul și data certificatului.
La această sumă, Primăria adaugă majorări de întârziere de 1% pe zi, calculate de la data plății nedatorate până la recuperare. Dacă instanța le-ar acorda în forma cerută, penalitățile ar depăși de câteva ori datoria principală, într-o dispută în care ambele părți sunt, de fapt, aceeași administrație.
Primăria nu a contestat decizia Curții de Conturi, iar întrebată de instanță, reprezentanta Curții a spus că raportul a fost însușit de reclamanți și că singurul lor demers a fost acțiunea împotriva CTP. Compania, controlată de municipiu, are conducerea numită de Primărie, bugetul aprobat de aceasta și compensațiile plătite de ea: în 2025, 10 milioane de lei pe trimestru. În apărare, CTP susține că persoanele decedate apăreau pe listele transmise chiar de departamentul de evidență a persoanelor din Primărie.
De la depunerea cererii, dosarul a trecut prin mai multe instanțe, prin două greve și printr-o expertiză care încă nu s-a încheiat. La termene, în sală vine doar consiliera juridică a Curții de Conturi.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original