Primăria Baia Mare pregătește regenerarea râului Săsar, cu scopul declarat de a-l transforma într-un spațiu de agrement și, pe termen lung, într-un râu „navigabil”. Primul pas, documentațiile tehnice, este estimat la aproape 2,77 milioane de lei fără TVA, bani proveniți din fonduri europene, prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027.
Anunțul aparține primăriei, care a descris proiectul „Regenerare urbană a râului Săsar în scop de agrement și loisir” drept unul complex. Acesta include reabilitarea și naturalizarea malurilor, plantări de arbori și arbuști autohtoni, refacerea covorului vegetal, pajiști urbane, coridoare verzi și zone tampon pentru protecția biodiversității. Pentru mobilitate sunt prevăzute piste de biciclete cu traseu continuu, promenade pietonale, pasarele pietonale și velo pentru legătura între cele două maluri, precum și belvederele, punctele de odihnă și pontoanele pentru bărci și servicii.
Lista nu se oprește aici: proiectul mai cuprinde spații de sport și recreere, locuri de joacă, zone pentru evenimente culturale, iluminat public modernizat, supraveghere video și colectarea apelor pluviale. Se adaugă consolidarea malurilor și lucrări hidrotehnice pentru amenajarea oglinzii de apă, adică partea care ar permite, în fapt, folosirea râului pentru agrement.
Nu pornim de la zero. În ultimii ani, malul drept dintre podurile Decebal și Culturii a fost transformat în zonă de promenadă, cu spații verzi, mobilier urban și iluminat nou, printr-un proiect de circa 23 de milioane de lei. Pe malul stâng există o pistă de biciclete de aproximativ șase kilometri, finanțată din PNRR, cu un contract final de circa 11,6 milioane de lei. Noua etapă ar urma să lege și să extindă aceste intervenții într-un ansamblu coerent, dar costul lucrărilor propriu-zise nu a fost anunțat, iar din informațiile publicate nu reiese un calendar.
Contează și istoria râului. Săsarul, de puțin peste 30 de kilometri, izvorăște din Munții Gutâi, străbate Baia Sprie și Baia Mare și se varsă în Lăpuș, de unde apele ajung în Someș, Tisa, Dunăre și Marea Neagră. Timp de secole a fost apa în care se spălau minereurile din minele de la poalele Gutâiului și Țibleșului, iar industrializarea intensă a zonei, după înființarea uzinelor metalurgice „Phoenix” în 1907, l-a transformat într-unul dintre cele mai poluate râuri din țară. Pentru un oraș care a trăit decenii din metalurgie, proiectul propune, simbolic, o întoarcere spre râul de care industria l-a îndepărtat.
Sursă text și foto: Adevărul – Baia Mare — articolul original