Nivelul Dunării a coborât sâmbătă, 10 octombrie 2026, la −259 de centimetri la Cernavodă, la doar trei centimetri de pragul de −262 cm, considerat minim pentru ca stațiile de pompare să poată aduce apa de răcire la Centrala Nuclearoelectrică. Seceta prelungită și debitele tot mai mici ale fluviului au adus situația într-o zonă critică, iar autoritățile au început să deschidă stăvilarele altor lacuri pentru a compensa scăderea.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat măsuri operative pentru gestionarea situației hidrologice și protejarea infrastructurii energetice. Cea mai importantă privește acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei: între 10 și 18 octombrie 2026, de acolo se va evacua temporar un debit suplimentar de 20 de metri cubi pe secundă, menit să susțină nivelul Dunării în sectorul Cernavodă.
ANAR precizează că lacul nu va fi golit. În Iezer vor rămâne peste 40 de milioane de metri cubi de apă, iar evacuările se fac sub monitorizare strictă. Operațiunea e corelată cu descărcări controlate din acumulările Izbiceni, de pe Olt, și Mihăilești, de pe Argeș. Volumele și momentele sunt calculate după timpul în care unda de apă ajunge la Dunăre și după prognozele hidrologice, ca aportul să sosească exact când este nevoie.
Măsurile tehnice se sprijină pe hotărâri succesive ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), între care și actul normativ nr. 24/2026, invocat de autorități în acest context.
Miza depășește nivelul apei: Cernavodă este singura centrală nucleară din România, iar o eventuală limitare a funcționării ei ar lovi direct în producția națională de energie, inclusiv pentru consumatorii din Transilvania, județul Cluj fiind conectat la același sistem energetic. Cât timp seceta continuă, marja de trei centimetri arată cât de puțin spațiu de manevră mai există, iar eficiența evacuărilor din lacurile de acumulare va depinde de evoluția debitelor în zilele următoare.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original