Aproape 50.000 de tineri între 19 și 26 de ani au început schema de vaccinare anti-HPV în primele nouă luni de la extinderea gratuității, iar ritmul lunar al inițierilor este de șase ori mai mare decât în anii anteriori. Cifrele, care acoperă perioada octombrie 2025 – iunie 2026, au fost prezentate de deputatul PNL de Cluj Ovidiu Cîmpean, inițiatorul legii, la un an după intrarea ei în vigoare. Peste 16.000 dintre cei vaccinați sunt bărbați, adică aproximativ o treime.
În județul Cluj, creșterea este și mai vizibilă: în primul semestru din 2026 au fost administrate cu 143,74% mai multe doze decât în aceeași perioadă din 2025, aproape de două ori și jumătate mai multe. Tot aici a apărut prima coaliție anti-HPV, din care s-a format între timp o rețea de șase orașe. Cea mai recentă a fost lansată în această săptămână la Iași, sub numele „Iași – HPV Free City”, cu sprijinul unor organizații locale precum Zbor Hub Iași și Fab Lab Iași. Cîmpean a participat la eveniment și a mulțumit Federației Tinerilor din Cluj și partenerilor care au dus modelul mai departe.
Legea, inițiată de deputat în martie 2025, a ridicat până la 26 de ani limita de vârstă pentru vaccinarea gratuită, atât pentru fete, cât și pentru băieți, iar măsura se aplică din 1 octombrie 2025. În expunerea de motive, inițiatorii arătau că o româncă are un risc de 2,5 ori mai mare de a fi diagnosticată cu cancer de col uterin și de 3,2 ori mai mare de a muri din această cauză, față de media femeilor din Uniunea Europeană. Costul unei scheme complete rămânea, pentru mulți tineri adulți, o barieră greu de trecut. „Prevenția cancerului nu trebuie să depindă de câți bani ai”, a transmis Cîmpean.
Ponderea bărbaților contează mai mult decât pare la prima vedere. Virusul este asociat nu doar cu cancerul de col uterin, ci și cu cancere anale, orofaringiene și peniene, iar deputatul a insistat că protecția îi privește deopotrivă pe fete și pe băieți.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) notează în raportul său că evoluția poate fi pusă pe seama extinderii accesului prin compensare, dar și a activităților de informare și promovare. Nuanța e importantă: gratuitatea singură nu garantează rezultate dacă tinerii nu știu că o au la dispoziție. Cifrele de până acum sugerează că ambele componente au funcționat, însă raportul nu spune cât din creștere se datorează uneia sau alteia.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original