Uniunea Europeană nu are de gând să-și tempereze discursul despre războiul din Ucraina la summitul G20 de la Miami, programat în decembrie, chiar dacă Vladimir Putin va sta la aceeași masă cu liderii occidentali. Bruxelles-ul a transmis că va condamna din nou invazia rusă, indiferent dacă liderul de la Kremlin acceptă sau nu invitația făcută de Statele Unite. Mesajul arată o fractură tot mai vizibilă între Europa și administrația Trump. Washingtonul vede în reuniune o ocazie de dialog cu Moscova, iar pentru europeni o asemenea prezență riscă să-l scoată pe Putin din izolarea diplomatică.
Poziția a fost prezentată joi de Olof Gill, purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei Europene. El a amintit că, începând din 2022, Uniunea a folosit fiecare reuniune G20 pentru a denunța agresiunea Rusiei și că va face la fel „indiferent de participanții” la summit. Gill a descris G20 drept un forum esențial pentru problemele globale, unele dintre ele provocate chiar de războiul Rusiei. A mai spus că atacurile Moscovei asupra civililor ucraineni se intensifică, iar iulie și august au fost cele mai sângeroase luni de la începutul conflictului. UE este membru cu drepturi depline al grupului, care mai cuprinde 19 state și Uniunea Africană, și va fi reprezentată la Miami de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și de António Costa, președintele Consiliului European.
Statele Unite dețin acum președinția rotativă a G20 și l-au invitat oficial pe Putin. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că summitul i-ar putea oferi liderului rus ocazia să discute cu Donald Trump și cu alți lideri ai lumii. Pentru Trump, invitația continuă strategia de a negocia direct cu Kremlinul un sfârșit al războiului. Pentru europeni, o fotografie de grup cu Putin într-un oraș american ar arăta că Rusia a revenit în rândul marilor puteri fără să fi făcut vreo concesie în Ucraina.
Cea mai dură reacție a venit de la Kaja Kallas, șefa diplomației europene. Ea a spus că prezența lui Putin ar contribui la normalizarea relațiilor cu Rusia și că invitația a fost „foarte greu de auzit”, venind la doar câteva zile după ce ofițeri de informații ruși au fost puși sub acuzare în SUA pentru uciderea unor cetățeni americani pe teritoriul american. Kallas a întrebat retoric dacă acești agenți acționează pe cont propriu, apoi a răspuns tot ea: primesc ordine de la Putin. Se referea la rechizitoriul publicat pe 15 septembrie de Departamentul de Justiție al SUA împotriva a cinci persoane despre care autoritățile americane spun că au legături cu serviciile secrete ruse și că ar fi fost implicate în planuri de atacuri în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite. Printre inculpați se află fostul colonel rus Yuri Khrameev și fiul său, Kirill Khrameev, pe care anchetatorii americani îl descriu drept ofițer al FSB. Potrivit Radio Liberty, unul dintre planuri viza supravegherea și asasinarea unui disident rus aflat în SUA. Moscova a refuzat să comenteze până la apariția unor „dovezi credibile”.
Nici în Europa reacțiile nu sunt unanime. Marine Le Pen, lidera Adunării Naționale și candidată la prezidențialele franceze din 2027, a salutat decizia lui Trump. Joi, la un eveniment POLITICO de la Paris, ea a spus că orice inițiativă care ar putea ajuta la încheierea războiului din Ucraina este binevenită. Le Pen a mai spus că, dacă ar ajunge la Élysée, Franța ar înceta să mai acorde ajutor financiar Ucrainei. Declarația ei sugerează că unitatea pe care Bruxelles-ul vrea să o arate la Miami ar putea deveni greu de păstrat după alegerile care urmează în statele membre.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original