Președintele Nicușor Dan și mai mulți miniștri se reunesc vineri, la ora 13:00, cu reprezentanta permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Iulia Matei, pentru a stabili poziția țării în negocierile asupra viitorului buget european. Discuția precede Consiliul European din 15-16 octombrie 2026, unde liderii statelor membre încearcă să avanseze pe dosarul Cadrului Financiar Multianual, banii din care vor veni, între altele, fondurile pentru autoritățile locale din Transilvania și din restul țării.
La masa discuțiilor vor sta viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Li se alătură șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca. Prezența celor patru miniștri arată cât de încărcat e dosarul: banii pentru agricultură, finanțele publice, proiectele europene și diplomația se decid, de fapt, în același pachet.
Bucureștiul a transmis deja Comisiei Europene câteva priorități. Una dintre ele este prelungirea Fondului pentru o Tranziție Justă și după 2027, ceea ce contează pentru regiunile care depind de industrii în restructurare. A doua cere mai multă libertate pentru primării și consilii județene în felul în care cheltuiesc fondurile europene, un punct pe care administrațiile locale îl invocă de ani de zile, când proiectele se blochează în proceduri.
Miza summitului de la Bruxelles este însă mai largă. Potrivit unei informări a Parlamentului European de la începutul lui octombrie, liderii trebuie să facă pași concreți spre un acord asupra noilor resurse proprii ale Uniunii, condiție pentru ca bugetul să fie închis până la sfârșitul anului 2026. Statele membre rămân departe de un consens pe elementele de fond, inclusiv pe dimensiunea totală a bugetului. Fără un compromis pe aceste puncte, România riscă să meargă la negocierile finale fără certitudinea că prioritățile ei vor încăpea în pachet.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original