Benjamin Netanyahu l-a numit pe Javier Milei „unul dintre marii lideri ai timpului nostru” și i-a lăudat reformele economice ca fără precedent. S-a întâmplat la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU. Chiar în aceeași zi, institutul național de statistică al Argentinei a publicat date care arată altceva: sărăcia a crescut din nou, până la 32,3% din populație în primul semestru din 2026. Pentru premierul israelian, întâlnirea a fost o ocazie de a-și arăta un aliat fidel. Pentru Milei, a fost o laudă venită exact când cifrele de acasă au început să-l contrazică.
Potrivit biroului lui Netanyahu, discuția s-a concentrat pe cooperarea bilaterală și pe ceea ce Ierusalimul numește o „schimbare strategică” favorabilă Israelului în America Latină. Netanyahu i-a mulțumit liderului argentinian pentru „sprijinul său neclintit și necondiționat” și l-a felicitat pentru distincția „Apărător al Israelului”, primită la New York. Principalul subiect concret a fost extinderea „Acordurilor Isaac”, inițiativa lui Milei de a lega mai strâns Israelul de state latino-americane pe teme de securitate și economie. Numele trimite evident la Acordurile Abraham din Orientul Mijlociu. Mesajul e clar: într-un moment în care Israelul se confruntă cu critici dure în multe capitale și în sala ONU, Netanyahu caută sprijin acolo unde îl poate găsi. Argentina lui Milei este cel mai vocal susținător al său din regiune.
Laudele au mers mult dincolo de politica externă. „Ceea ce ai făcut pentru economia Argentinei este magistral”, i-a spus Netanyahu lui Milei. A adăugat că reformele s-au făcut cu „multă rezistență politică” și că oricine „înțelege cât de cât economia” știe că „nu a existat niciodată o astfel de transformare”. Premierul israelian s-a prezentat drept cineva care a trecut la rândul său printr-o astfel de reformă și a spus că vorbește „din inimă și din minte”. Milei i-a răspuns la fel de generos: l-a numit pe Netanyahu „unul dintre cei mai mari lideri din întreaga istorie a lumii”.
Datele INDEC arată însă o realitate mai complicată. Rata sărăciei a urcat cu 4,1 puncte procentuale față de a doua jumătate a lui 2025, când era de 28,2%. Sărăcia extremă a crescut de la 6,3% la 7,5%. Cel mai grav stau copiii: 44,5% dintre cei de până la 14 ani trăiesc în sărăcie, iar 10,8% în sărăcie extremă. Statistica acoperă cele 31 de aglomerări urbane din ancheta permanentă asupra gospodăriilor. La nivel de gospodării, 24,4% se află sub pragul sărăciei și 5,6% sub cel al sărăciei extreme.
Tabloul are și o parte favorabilă guvernului, iar aici susținătorii lui Milei au argumente. În primul semestru din 2024, după primele luni de austeritate dură, sărăcia ajunsese la 52,9%. Scăderea ulterioară, pe fondul reducerii inflației, a fost cel mai puternic argument al guvernului. Inflația din august, de 1,7%, este cea mai mică din ultimele 14 luni. Șomajul a fost de 7,9% în trimestrul al doilea. Problema e alta: noile cifre arată că ameliorarea s-a oprit și s-a inversat. Asta slăbește chiar povestea pe care Netanyahu o lăuda la New York. Dacă tendința continuă, Milei va avea tot mai greu de explicat alegătorilor de ce o inflație mai mică nu înseamnă și un trai mai bun.
Întâlnirea cu Milei a fost una dintre mai multe avute de Netanyahu în scurta sa vizită la New York. Pe lângă discursul din plenul Adunării Generale, premierul israelian s-a întâlnit și cu liderii din Panama și Bolivia. Lista confirmă că America Latină a devenit o prioritate pentru diplomația israeliană.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original