Aproape 70.000 de români au cerut, în ultimii trei ani, să li se interzică accesul în sălile de jocuri de noroc. Cifra arată cât de răspândit a devenit fenomenul dependenței de păcănele și cât de mulți aleg să pună singuri stop înainte ca situația să scape de sub control.
Dintre cei care au făcut cererea, circa 58.000 de persoane au fost înregistrate oficial în evidențele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Autoexcluderea se poate cere direct la Oficiu, fizic sau online, ori la o sală de jocuri. După aprobare, accesul persoanei trebuie blocat, iar operatorii sunt obligați să îi verifice identitatea la intrare.
Profilul celor excluși este destul de clar: 92% sunt bărbați, iar vârsta medie este de 33 de ani. Cei mai mulți se încadrează între 25 și 35 de ani, adică exact generația aflată la vârsta activă, cu venituri și cu responsabilități financiare, pentru care pierderile la jocuri se văd repede în bugetul familiei.
Decizia nu este însă mereu definitivă. Aproximativ 6.600 de persoane, majoritatea tot bărbați, au cerut ulterior să poată juca din nou. În medie, o astfel de cerere a venit după 228 de zile, deci după aproape șapte luni. Mai surprinzător, aproape 400 de oameni au cerut reactivarea chiar în ziua în care solicitaseră excluderea, semn că impulsul de a renunța nu a ținut nici măcar până seara.
Raportat la totalul celor excluși, cei care revin sunt o minoritate, însă cifrele arată că autoexcluderea funcționează ca un prim pas, nu ca o soluție de sine stătătoare. Pentru cei care se luptă cu dependența, o simplă interdicție administrativă poate să nu fie suficientă fără sprijin specializat.
Sursă text și foto: Dejeanul — articolul original