Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Căldură mare, monșer, căldură mare! Dar ce vrei, e vară.
Nu uita: înainte să cobori la plajă, la soare, ia-ți umbrela și cărțile preferate! Mai jos, câteva sugestii de lecturi toropitoare. Asemenea pietrelor de la inelele pe care le poartă, surorile erau menite să rămână împreună.
Dar s-au răzlețit în toată lumea. Scoția, 1931. Când Charles Blackmore răstoarnă pietrele verticale străvechi din peninsula sălbatică Skara, un blestem se abate asupra întregii familii.
După pierderea averii, cele patru fiice ale sale sunt nevoite să-și abandoneze casa, luând cu ele doar inelele moștenite de la mama lor. Cea mai mare, Iris, călătorește spre Ceylon, apoi spre Australia în căutarea unui unchi care le-ar putea salva de la sărăcie. După o carieră ce a purtat-o în jurul lumii, Eleanor Buchanan s-a stabilit în York și a început să scrie sub diferite pseudonime romane de dragoste și istorice, care i-au adus numeroase premii.
Acum lucrează la o nouă serie de narațiuni captivante, în care se contopesc pasiunea pentru călătorii, încrederea în puterea poveștilor de dragoste evocatoare și fascinația pentru relația dintre trecut și prezent. Theofrast (cca 371-287 î. Cr.
) s-a născut în Eresos, cetate aflată pe coasta de vest a insulei Lesbos. În cetatea natală, l-a avut ca profesor pe Alkippos, iar apoi, la Atena, unde se va stabili începând cu 350/349 î. Cr.
, pe Platon și pe Aristotel, de care va fi legat printr-o lungă prietenie și colaborare. După moartea Stagiritului, în 322 î. Hr.
, Theofrast îi urmează la conducerea Liceului, unde se va bucura de o largă apreciere. Cunoscut îndeosebi pentru lucrarea Caractere, Theofrast este considerat, deopotrivă, „părintele” botanicii, lăsând posterității două tratate extrem de prețioase – Historia plantarum și De causis plantarum –, cu care scrierea De odoribus/ Despre mirosuri împărtășește numeroase afinități. Evanescente, mirosurile nu lasă urme.
Oricine va dori să descopere miresmele trecutului va fi nevoit să recurgă la mărturiile scrise. Poate că nu vom ști niciodată cum miroseau parfumurile Greciei Antice. Sau poate doar vom intui în urma lecturii acestei scurte scrieri alcătuite din note pentru cursurile ținute de Theofrast în Liceului.
Și chiar dacă ne va fi greu să readucem la viață aromele Antichității, vom descoperi un spirit filozofic viu, scormonitor și meticulos, care își încolțește subiectul din toate unghiurile posibile pentru a surprinde inefabilul mirosurilor și a explora bogăția lumii vegetale. În 1500 e. n.
, Homo sapiens își atinsese limita în ceea ce privește puterea medicală, militară și economică, axându-se pe menținerea unor ordini sociale care se perpetuau de mult timp. Atunci cum am ajuns de la codice medievale la e-bookuri, de la abace la computere, de la corăbii de lemn la submarine nucleare – și de la Pământ la Lună? Așa cum arată Yuval Noah Harari, scânteia care a declanșat Revoluția Științifică a fost o idee radicală: ignoranța.
Combinată cu curiozitatea, aceasta a fost cea care a împins neîncetat omenirea în căutarea cunoașterii. Această căutare a dezlănțuit o puternică buclă de feedback între știință, politică și capitalism, accelerând descoperirile și remodelând lumea. În Epoca revoluțiilor, al patrulea volum din seria Sapiens.
O istorie grafică, Yuval Noah Harari examinează modul în care gândirea științifică a ajuns să predomine în secolul al XVI-lea, impunându-se în fața religiei și a filosofiei și alimentând expansiunea imperială, colonialismul și Revoluția Industrială. Vechile structuri sociale și politice s-au destrămat odată cu apariția unor noi tehnologii – fiecare invenție fiind deopotrivă un instrument și o armă. Acoperind perioada dintre începutul epocii moderne și momentul prezent, acest ultim volum urmărește extraordinarele transformări care ne definesc ca specie, privind în același timp înainte.