Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/De ce se blochează Dunărea Șirul navelor care așteaptă să intre pe Dunăre, cu destinația porturile fluviale din Ucraina, a ajuns la aproximativ 80 în ultimele cinci zile, deși numărul navelor cărora li se permite să tranziteze ruta crește treptat, a declarat luni un operator de transport.
Atacurile rusești au blocat practic principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau cândva 90% din exporturile de cereale ale țării, forțând Kievul să redirecționeze mărfurile prin porturile de pe Dunăre, cu o capacitate mult mai redusă. Agențiile de transport au raportat săptămâna trecută o acumulare tot mai mare de nave la intrarea pe Canalul Sulina, singurul canal al Dunării suficient de adânc pentru navele care se deplasează din Marea Neagră către porturile ucrainene Reni și Izmail. Potrivit datelor Reuters, coada a crescut vertiginos: pe 25 august, mai bine de 50 de nave așteptau să treacă prin canal, iar două zile mai târziu, pe 26 august, numărul deja atinsese 70 de nave, o creștere rapidă care confirmă presiunea tot mai mare pusă pe această rută alternativă.
Consultanța ASAP Agri a explicat amploarea blocajului: capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care merg spre porturile ucrainene este, în prezent, de doar două-trei nave pe zi, „foarte redusă”, potrivit unui reprezentant al companiei. Întârzierile au fost puse pe seama deficitului de piloți și a necesității de a acorda prioritate anumitor tipuri de mărfuri, inclusiv transporturilor de combustibil. Potrivit legislației, doar piloții români autorizați au dreptul de a ghida navele prin Canalul Sulina, iar capacitatea este limitată suplimentar de faptul că o singură comisie se ocupă de autorizarea navelor, o procedură care durează, pentru fiecare navă în parte, între o oră și, uneori, până la două ore.
România a impus recent și un sistem strict de prioritizare pentru traversarea canalului: cozile pentru navele care merg spre porturile ucrainene sunt stabilite exclusiv pe baza listelor oficiale ale Autorității Portuare Maritime Ucrainene, iar navele care nu se regăsesc pe aceste liste nu au voie să treacă în cadrul cotei ucrainene. Totodată, a fost restabilită o alocare proporțională a piloților disponibili: 40% pentru porturile ucrainene Reni, Izmail, Orlivka și Kiliya, 40% pentru porturile românești Galați, Brăila și Tulcea, și 20% pentru portul moldovenesc Giurgiulești. Garda de Coastă face următoarele precizări cu privire la anumite informații apărute în spațiul public, referitoare la numărul ridicat de nave comerciale care așteaptă să intre pe Canalul Sulina, precum și la presupusele dificultăți generate de activitatea de control la frontieră: „Începând cu luna iulie 2026, în contextul în care Canalul Bâstroe și porturile ucrainene de la Marea Neagră nu au mai fost tranzitate de către nave comerciale, valorile de trafic înregistrate la Punctelor de Trecere a Frontierei Sulina și Tulcea au crescut cu aproximativ 25%, respectiv 50%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Cu toate acestea, instituția noastră infirmă informațiile potrivit cărora activitatea de control la frontieră ar îngreuna tranzitul navelor pe Canalul Sulina sau ar reprezenta cauza numărului ridicat de nave aflate în așteptare. Totodată, precizăm faptul că nu au fost raportate situații în care Punctele de Trecere a Frontierei Sulina și Tulcea să nu fi alocat suficient personal pentru efectuarea controlului de frontieră al navelor care au tranzitat Canalul Sulina. Pentru a asigura fluența traficului, Garda de Coastă suplimentează personalul atunci când primește informații de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos despre un aflux mare de nave pe Canalul Sulina.
Această coordonare interinstituțională timpurie permite dimensionarea optimă a echipelor pentru ziua următoare, garantând efectuarea unui control de frontieră rapid și eficient.