Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Nu este întotdeauna ușor să-ți dai seama când începi să te îndepărtezi de lucrurile care îți aduceau plăcere. Uneori, pierderea bucuriei de a trăi nu apare brusc.
Se poate instala treptat, prin schimbări aparent banale în rutina de zi cu zi, până când ajungi să nu mai observi că lucrurile care te făceau odinioară fericit au dispărut. Nu este întotdeauna ușor să-ți dai seama când începi să te îndepărtezi de lucrurile care îți aduceau plăcere. Poate că încă îți îndeplinești responsabilitățile, mergi la serviciu și vorbești cu cei din jur, dar în interior simți tot mai puțină motivație sau entuziasm.
Pierderea interesului pentru activități care îți făceau plăcere poate apărea, printre altele, în depresie. Institutul Național de Sănătate Mintală din SUA (NIMH) precizează că simptomele depresiei pot afecta viiața de zi cu zi și pot provoca suferință semnificativă. Poate că, în trecut, îți plăcea să te trezești dimineața, să-ți prepari cafeaua și să citești câteva pagini din ziar.
Sau poate ieșeai la plimbare după serviciu, încercai rețete noi ori așteptai cu nerăbdare o anumită activitate. Când începi să pierzi interesul pentru aceste lucruri, ele pot deveni simple sarcini pe care trebuie să le bifezi. Uneori, ajungi chiar să renunți complet la ele.
Pierderea interesului sau a plăcerii pentru hobby-uri și activități care înainte îți făceau plăcere este unul dintre simptomele asociate depresiei. Totuși, un singur astfel de semn nu înseamnă automat că este vorba despre depresie. Este normal să ai nevoie de timp pentru tine, indiferent cât de sociabil ești.
Devine însă relevant dacă începi să anulezi constant întâlnirile, să eviți conversațiile sau să te retragi din relațiile care înainte îți făceau plăcere. La început, poate părea mai simplu să stai acasă. Dacă retragerea socială devine însă un obicei, ea poate accentua sentimentul de singurătate și deconectare.
Mișcarea poate fi un punct de plecare. Nu este nevoie de antrenamente intense: chiar și o plimbare de aproximativ 30 de minute poate fi o modalitate de a ieși din casă și de a introduce puțină activitate fizică în rutină. Un alt semn mai puțin evident poate fi nevoia constantă de a controla și planifica fiecare detaliu.
De exemplu, în loc să te bucuri de o escapadă de weekend, ajungi să te concentrezi exclusiv pe program, traseu, rezervări și eventualele probleme care ar putea apărea. Planificarea în sine nu este un lucru negativ. Poate deveni însă obositoare atunci când nu mai reușești să te relaxezi nici măcar în situații care ar trebui să-ți ofere plăcere.
Uneori, nevoia excesivă de control poate fi asociată cu anxietatea sau cu perioade în care ai trecut prin situații care te-au făcut să te simți lipsit de control. Singură, însă, nu este suficientă pentru a indica existența unei tulburări de anxietate. Derularea nesfârșită prin rețelele sociale și fluxurile de știri poate deveni o modalitate de a amâna alte activități sau de a evita anumite emoții.
Uneori, telefonul oferă senzația că deținem controlul: putem alege ce vedem, cât timp rămânem online și de ce informații ne lăsăm distrași. În alte situații, scrollingul poate deveni pur și simplu o formă de evadare. Când suntem triști, anxioși sau plictisiți, putem petrece ore întregi consumând conținut care ne distrage de la ceea ce simțim.
Problema apare atunci când această activitate începe să înlocuiască lucrurile care ne făceau anterior plăcere. Fiecare persoană are nevoie de ceva care să-i ofere un motiv pentru a merge mai departe. Poate fi un loc de muncă, o relație, un hobby, un proiect personal sau pur și simplu dorința de a învăța ceva nou.
Scopul nu trebuie să fie unul grandios. Poate fi o activitate simplă, precum pictura, grădinăritul, cititul sau timpul petrecut cu o persoană dragă.