Aproape o cincime din mâncarea care ajunge la consumatori nu mai e mâncată niciodată. Estimările recente ale Programului ONU pentru Mediu (UNEP) arată că în jur de 19% din alimentele disponibile la nivel mondial se risipesc în magazine, restaurante și, mai ales, în case. Marți, 29 septembrie 2026, este Ziua internațională de conștientizare asupra risipei alimentare, o ocazie să vedem cât ne costă de fapt coșul de gunoi din bucătărie.
Cea mai incomodă parte a statisticii e că problema nu vine în principal de la supermarketuri sau de la industria alimentară. Cea mai mare parte a risipei apare în gospodării. Pâinea se usucă, legumele cumpărate „la ofertă” se strică în sertarul frigiderului, iar mâncarea gătită în exces ajunge la gunoi după câteva zile. Luate separat, sunt gesturi mărunte. Adunate, înseamnă milioane de tone de alimente produse, transportate și plătite degeaba.
Costul nu se oprește la bani. Fiecare kilogram de mâncare aruncată a consumat apă, teren agricol, îngrășăminte și combustibil. Apoi, în groapa de gunoi, alimentele descompuse eliberează metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon. De aceea, reducerea risipei alimentare apare printre obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care și-a propus să înjumătățească risipa până în 2030. Până la termen au mai rămas doar patru ani, iar cifrele de acum arată cât de departe suntem de țintă.
Soluțiile nu sunt spectaculoase, dar funcționează. Lista de cumpărături făcută după ce te uiți în frigider, porțiile gătite pe măsura familiei, congelarea resturilor înainte să se strice și diferența dintre „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de” pot reduce vizibil cantitatea de mâncare aruncată. A doua dată de pe etichetă ține de calitate, nu de siguranță, iar multe produse sunt perfect comestibile și după ea.
Pentru gospodăriile din județul Alba, ca peste tot în țară, miza e și una foarte concretă: cu prețurile la alimente care încă apasă pe bugetul familiilor, mâncarea care nu mai ajunge la gunoi înseamnă bani rămași în buzunar. Zilele internaționale ca aceasta au adesea doar o valoare simbolică. Aici însă, schimbarea poate începe chiar din bucătăria fiecăruia.
Sursă text și foto: Alba24 — articolul original