♦ Revenirea angajaţilor la birou accelerează transformarea pieţei office, chiar dacă modelul hibrid rămâne standardul pentru majoritatea companiilor ♦ Chiriaşii nu mai aleg spaţiile doar în funcţie de chirie, ci după eficienţa energetică, tehnologie, servicii şi comunitatea creată în jurul clădirii ♦ Mădălina Cojocaru, partner office agency, Cushman & Wakefield Echinox, spune că piaţa intră într-o etapă de maturizare, în care calitatea clădirilor şi experienţa oferită angajaţilor devin principalele criterii de diferenţiere. Piaţa de birouri din Bucureşti începe să lase în urmă perioada de ajustări provocată de pandemie şi intră într-o nouă etapă, în care accentul nu mai cade pe reducerea suprafeţelor sau pe flexibilitatea contractelor, ci pe calitatea spaţiilor şi pe rolul pe care biroul îl joacă în retenţia şi colaborarea echipelor.
Revenirea angajaţilor la birou se vede tot mai clar în strategiile companiilor, iar proprietarii investesc din ce în ce mai mult în modernizarea clădirilor pentru a răspunde unor chiriaşi mult mai informaţi şi mai exigenţi decât acum câţiva ani, observă Mădălina Cojocaru, partner office agency, Cushman & Wakefield Echinox, invitată într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Real Estate by Storia. Potrivit acesteia, modelul de lucru hibrid a devenit noul standard al pieţei, iar tot mai multe companii şi-au definitivat politicile privind revenirea la birou şi solicită prezenţa angajaţilor cel puţin trei zile pe săptămână. Există însă şi organizaţii, în special din consultanţă şi servicii profesionale, care au revenit aproape integral la programul de lucru de la birou.
„Biroul revine ca instrument de retenţie şi de colaborare, aşa cum era înainte de pandemie“, explică Mădălina Cojocaru. În opinia sa, această schimbare este determinată nu doar de dorinţa companiilor de a readuce echipele împreună, ci şi de avantajele pe care spaţiile moderne le oferă faţă de munca exclusiv de acasă. Pentru multe activităţi de consultanţă sau colaborare, biroul oferă condiţii mai bune de lucru, infrastructură tehnologică şi un mediu care facilitează schimbul de idei şi munca în echipă.
Dacă înainte de pandemie costul chiriei era unul dintre principalele criterii în alegerea unui sediu, astăzi companiile analizează mult mai atent valoarea pe care o oferă o clădire. Eficienţa energetică, gradul de tehnologizare, serviciile disponibile şi comunitatea creată în jurul proiectului au devenit criterii cel puţin la fel de importante precum preţul. „Avem un ocupant mult mai documentat, care cunoaşte foarte bine piaţa locală şi nu se mai uită atât de mult la chirie.
Se uită la eficienţa energetică a clădirii, la comunitatea creată în jurul acesteia, la tehnologie şi la accesul la servicii precum restaurante, centre medicale sau săli de sport“, spune reprezentanta Cushman & Wakefield Echinox. Această schimbare este susţinută şi de faptul că deciziile privind spaţiile de birouri sunt luate tot mai des la nivel local, iar echipele din România au un rol mai important în alegerea sediilor decât înainte de pandemie, când multe hotărâri erau luate exclusiv la nivel regional sau global. Deşi Bucureştiul rămâne, în ansamblu, o piaţă favorabilă chiriaşilor, există o diferenţiere tot mai clară între zonele centrale şi restul oraşului.
Cartierul Central Business District – care include zone precum Victoriei, Dorobanţi, Buzeşti şi Floreasca – concentrează cea mai mare cerere pentru spaţii premium, în timp ce oferta disponibilă este limitată. Rezultatul se reflectă asupra chiriilor. Dacă nivelul oficial al chiriei prime în Bucureşti este de aproximativ 22,5 euro/mp/lună, tranzacţiile în cele mai căutate clădiri au ajuns deja la 25 euro/mp/lună, iar consultanţii estimează că tendinţa de creştere va continua.
În urmă cu trei-patru ani, chiria în aceste zone se situa între 19 şi 21 euro/mp, în timp ce în zonele semicentrale nivelul era de aproximativ 16-17 euro/mp.