♦ Vaccinarea anti-HPV reprezintă principalul instrument de prevenţie primară. România continuă să ocupe un loc fruntaş în Europa în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin, în ciuda faptului că există mecanisme de prevenţie primară (vaccinarea) şi secundară (screening) pentru această afecţiune.
„Stăm chiar pe primul loc în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea prin această boală în Europa. În timp ce alte ţări îşi propun să eradicheze cancerul de col ca problemă de sănătate publică până în anul 2030, noi suntem foarte departe de acest lucru“, a spus Mihaela Badea, medic primar ginecolog şi fondatoarea Clinicii Micomi din Bucureşti. În România există cadrul legislativ pentru programe de prevenţie şi screening, însă aplicarea acestuia rămâne limitată.
În practică, accesul la investigaţii moderne este concentrat în special în sectorul privat, iar gradul de participare a populaţiei la programele de depistare este încă redus. „Există o metodologie de screening publicată de Ministerul Sănătăţii, în consens cu ce fac alte ţări din Europa în această perioadă, dar aplicarea în practică lipseşte cu desăvârşire. (…
) Nu este niciun fel de îmbunătăţire la nivel naţional în grija faţă de identificarea şi tratarea formelor precanceroase“. Principala cauză a cancerului de col uterin este infecţia cu virusul HPV (Human Papilloma Virus), una dintre cele mai răspândite infecţii cu transmitere sexuală la nivel global. Deşi majoritatea infecţiilor sunt eliminate spontan de organism, o parte dintre acestea persistă şi pot conduce la apariţia leziunilor precanceroase şi, ulterior, a cancerului.
„Provocarea este identificarea acelor paciente la care virusul persistă şi poate genera modificări care necesită tratament“, a explicat medicul. În ultimii ani, la nivel internaţional s-a produs o schimbare importantă în strategiile de screening. Dacă testul Babeş-Papanicolau a reprezentat timp de decenii metoda standard de depistare, tot mai multe sisteme medicale utilizează acum testarea HPV ca primă etapă de screening.
Avantajul acestei metode este capacitatea mai mare de a identifica persoanele aflate la risc încă din fazele incipiente ale bolii. Exemplele internaţionale demonstrează eficienţa acestor politici. Australia este considerată una dintre ţările aflate cel mai aproape de obiectivul eliminării cancerului de col uterin ca problemă majoră de sănătate publică, după implementarea unor programe extinse de vaccinare şi screening.
Rezultate similare au fost raportate şi de statele nordice, unde participarea populaţiei la controale preventive este foarte ridicată, potrivit medicului. În paralel, tehnologia schimbă modul în care sunt realizate investigaţiile citologice. Citologia în mediu lichid şi sistemele digitale asistate de inteligenţă artificială permit o analiză mai precisă a probelor şi sprijină medicii în identificarea modificărilor celulare relevante.
Aceste soluţii contribuie la creşterea acurateţei diagnosticului şi la optimizarea procesului de evaluare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a propus eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică. Pentru România, atingerea acestor ţinte presupune extinderea accesului la prevenţie, creşterea gradului de informare şi implementarea efectivă a programelor deja existente.
Într-o boală care poate fi depistată şi tratată înainte de apariţia cancerului invaziv, prevenţia continuă să fie cea mai eficientă formă de protecţie. Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto și/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www. zf.
ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină .