♦ „Listările noastre au fost mult prea firave, mult prea puţine faţă de nevoia Pilonului II“, consideră analistul. Fondurile de pensii din Pilonul II au ajuns să controleze o parte considerabilă din acţiunile disponibile la tranzacţionare ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, iar capacitatea lor de a-şi majora expunerea pe piaţa locală devine tot mai limitată.
În lipsa unor emitenţi noi, de dimensiune suficientă, o parte din banii administraţi de fondurile de pensii ar putea fi direcţionată către pieţele externe, consideră Mihai Căruntu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). „Fondurile P2 au deja 40-60% din free-floatul bursei noastre. Ele nu prea mai au spaţiu să investească în principalele companii de la Bucureşti şi, ţinând seama de evaluările înalte, mă aştept să investească cu precădere în străinătate“, spune Căruntu, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.
Fondurile de pensii din Pilonul II sunt cel mai mare investitor instituţional de la Bursa de Valori Bucureşti, iar contribuţiile virate constant de participanţi le-au permis să îşi majoreze în timp expunerea pe companiile listate. Astfel, acestea au ajuns să aibă participaţii semnificative în multe dintre cele mai importante companii de la BVB. „Cel mai bun lucru care se putea întâmpla pentru bursa noastră a fost apariţia fondurilor Pilon II.
Ele au adus stabilitate şi au susţinut creşterea acţiunilor“, menţionează analistul. Creşterea puternică a pieţei din ultimii ani a schimbat însă şi configuraţia portofoliilor fondurilor. Atunci când preţurile acţiunilor urcă mai repede decât celelalte active, ponderea acestora în totalul investiţiilor se majorează automat, fără ca administratorii să facă noi achiziţii.
Fenomenul poate reduce ulterior posibilitatea de a cumpăra suplimentar anumite titluri, în special atunci când sunt atinse limitele prevăzute de legislaţie. În aceste condiţii, dezvoltarea pieţei depinde într-o măsură importantă de apariţia unor noi companii suficient de mari pentru a absorbi capitalul disponibil. Nu orice ofertă publică poate avea însă un impact semnificativ asupra fluxurilor de bani ale fondurilor de pensii, motiv pentru care dimensiunea viitoarelor listări devine esenţială.
„Listările noastre au fost mult prea firave, mult prea puţine faţă de nevoia Pilonului II. Dacă fondurile de pensii au investit un miliard de euro în oferta Hidroelectrica, asta îţi arată că ar fi trebuit să ai minimum cinci IPO-uri (oferte publice iniţiale – n. r.
) precum Cris-Tim sau Electro-Alfa ca să poţi hrăni această cerere de acţiuni“, mai spune Mihai Căruntu. Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto și/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www. zf.
ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină .