♦ În medie, fondurile tranzacţionate la BVB au strâns un rulaj de 7,7 milioane de lei pe zi în 2026, faţă de 1,7 milioane anul trecut. Anul acesta, piaţa locală de capital a continuat să sfideze fundamentele macroeconomice printr-o creştere spectaculoasă a indicelui de referinţă BET, susţinută în premieră de o schimbare radicală în structura investitorilor instituţionali de la Bursa de Valori Bucureşti.
În timp ce fondurile de pensii Pilon II au frânat achiziţiile sau au vândut din cauza atingerii pragurilor de expunere şi a nivelului redus al free float-ului (acţiunile liber tranzacţionabile), fluxurile masive atrase de fondurile mutuale bazate pe indici şi pe ETF-uri au preluat controlul. Totuşi, deşi noua dinamică întreţine raliul indicilor bursieri, tot ea amplifică şi riscul unei corecţii bruşte în cazul în care apar turbulenţe pe pieţele internaţionale, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România. „Găsind o bursă mică, fluxurile de capital dinspre fondurile mutuale au fost foarte mari, oamenii economisind prin programul de acumulare prin fondurile băncilor, prin ETF-uri, mai ales prin fondul Patria-TradeVille şi ETF-ul Băncii Transilvania.
Deci fondurile mutuale reprezintă o mare parte din explicaţia creşterii acţiunilor principale. Este cea mai importantă modificare în arhitectura investitorului instituţional activ la BVB“, consideră Mihai Căruntu, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Performanţa pieţei s-a bazat pe un retail tot mai activ în ultimii doi ani, dar pilonul principal a fost reprezentat de fondurile de pensii Pilon II.
Fondurile de pensii Pilon II au ajuns să deţină 60% din free float-ul unor companii din prima ligă bursieră, precum Romgaz sau Hidroelectrica. „Cel mai bun lucru care se putea întâmpla pentru bursa noastră a fost apariţia fondurilor Pilon II, care au adus stabilitate şi au susţinut această creştere a acţiunilor“, afirmă analistul. Însă lucrurile s-au schimbat anul acesta: întrucât acţiunile s-au scumpit, iar obligaţiunile au pierdut teren din cauza creşterii randamentelor, ponderea acţiunilor din portofoliile fondurilor de pensii a crescut de la sine, aşa că administratorii au preferat să nu mai realizeze achiziţii în ritmul anilor precedenţi.
„Deşi fondurile de pensii nu au investit sau chiar au dezinvestit semnificativ, intrările de capital dinspre fondurile mutuale au fost suficiente încât să imprime creşterea neaşteptată a bursei care a surprins pe toată lumea (… ) Fondurile P2 au deja 40-60% din free float-ul bursei noastre, deci nu prea mai au spaţiu să investească în BVB. “ Activele Pilonului II au ajuns la 212 miliarde de lei la finalul primului trimestru din 2026, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Contribuţiile virate au avansat cu 11%, până la 5,77 miliarde de lei, în timp ce aproximativ 96% din sumele investite în acţiuni au fost direcţionate către companii listate la BVB. „Ţinând seama şi de evaluările înalte ale companiilor, mă aştept să investească cu precădere în străinătate, iar sumele intrate în ETF-uri şi fondurile deschise pe indici vor continua să alimenteze creşterea bursei. Atât timp cât pe bursele externe nu intervine o criză de încredere care să zdruncine pieţele, consider că există condiţii să vedem în continuare un trend ascendent“, continuă Mihai Căruntu.
Ponderea ETF-urilor în rulajul total al Bursei locale a crescut considerabil anul acesta, ajungând la 3,6 lei din fiecare 100 de lei tranzacţionaţi în 2026, faţă de 1 leu în 2025. De la un rulaj mediu zilnic de 60. 000 de lei în 2020 şi 1,7 milioane în 2025, media a urcat la un maxim istoric de 7,7 milioane de lei pe zi în 2026.